»  »  » Mănăstirea Teodoreni
 Cazare Bucovina  Suceava 5 57881
Nu sunt păreri

Mănăstirea Teodoreni

Previous Image
Next Image


Micşorează textul Măreşte textul Mărime text Tipăreşte pagina

Manastirea Teodoreni, întâlnita si sub denumirea de Manastirea Todireni, este o manastire de maici amplasata în municipiul Suceava, pe Str. Cuza Voda nr. 19, în cartierul Burdujeni. Ea a fost ctitorita în anul 1597 de catre postelnicul Teodor Movila, fratele mai mare al domnitorului Ieremia Movila (1595-1600, 1600-1606).

Ansamblul Manastirii Teodoreni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-B-05463 si fiind alcatuit din urmatoarele 4 obiective:

Biserica “Înaltarea Domnului” – datând din secolul al XVI-lea, cu transformari din 1785, având codul SV-II-m-B-05463.01
Chiliile vechi – datând de la sfârsitul secolului al XVI-lea, având codul SV-II-m-B-05463.02
Turnul clopotnita – datând din 1597, având codul SV-II-m-B-05463.03
Zidul de incinta – datând din secolul al XVIII-lea, având codul SV-II-m-B-05463.04

Istoricul bisericii
În anul 1472 pe locul unde se afla astazi Manastirea Teodoreni, sfetnicul Bunea a construit o biserica din lemn, aici aducându-le la porunca lui Stefan cel Mare pe domnita Maria si fiica ei, Maria Voichita, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica a fost ulterior arsa de turci.

Pe temeliile acestei bisericute, la sfârsitul secolului al XVI-lea, postelnicul Teodor (Toader) Movila a construit aici o biserica de zid. Postelnicul facea parte dintr-o familie boiereasca de vaza a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofatului Ioan Movila si a primei sale sotii Greaca, si frate vitreg cu domnitorii Ieremia si Simion Movila si cu Mitropolitul Gheorghe Movila al Moldovei.

Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se afla înscris anul 1597, care indica tocmai data înaltarii edificiului. Ctitorul a înzestrat manastirea cu numeroase mosii si sate (Adâncata, Nagoreni, Grusevita), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate manastiri din Moldova.

Împrejurimile din jurul manastirii erau nelocuite. Pentru a lucra mosiile manastirii au fost adusi aici tarani ruteni din partile Storojinetului, carora li s-au dat o bucata de pamânt pentru a-si construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni. Treptat, aici s-a asezat si populatie româneasca. Proprietarul mosiei Teodoreni, marele logofat si cronicar Miron Costin, pe vremea când era pârcalab de Hotin, a apelat la un baci pe nume Burduja pentru a transmite mesaje catre slujbasii sai din Teodoreni. Numele localitatii s-a schimbat astfel din Teodoreni în Burdujeni.

Biserica a fost restaurata de boierii din familia Costin în secolul al XVII-lea. La data de 19 februarie 1664, domnitorul Eustratie Dabija si Miron Costin (urmas al ctitorului prin casatoria cu Elena, nepoata lui Teodor Movila) au închinat Teodorenii catre Manastirea Sfântul Pavel de la Muntele Athos, aici instalându-se calugari greci. Biserica a fost devastata în timpul razboiului ruso-turc din 1769-1774, chiliile au fost arse si zidurile prabusite.

În anul 1785 s-au efectuat lucrari de restaurare a lacasului de cult, sub îngrijirea egumenului Anania, mitropolit al Sevastiei. Cu acest prilej, au fost refacute zugravelile si iconostasul de catre zugravul grec Veniamin din Troada si s-a adaugat o tâmpla, importanta din punct de vedere artistic. Mitropolitul Anania a înfiintat aici si o scoala de catiheti, care a functionat pâna la desfiintarea manastirii. La aceasta scoala a studiat în anii ’20 ai secolului al XIX-lea si Neofit Scriban, viitorul arhiereu si pedagog. Printre staretii manastirii s-a numarat si ieromonahul Iosif Gheorghian (1863), viitorul mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române.

Legea secularizarii averilor manastiresti din 1863 a dus la deposedarea manastirii de mosiile detinute, iar Manastirea Teodoreni a devenit biserica de mir. Pe rând, proprietatile fostei manastiri sunt cedate catre diverse institutii: cladirea chiliilor a fost utilizata drept cazarma de catre armata austriaca etc. Ea a fost distrusa de catre un incendiu de mari proportii din anul 1917.

S-au efectuat lucrari de restaurare în anii 1986 si 1993.

În anul 1992, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei a reînfiintat Manastirea Teodoreni, de aceasta data cu obste de maici. A fost construita o cladire din zid pentru chilii, bucatarie, trapeza, staretie, magazii si beciuri. Maicile desfasoara aici activitati de restaurare a icoanelor, broderiilor, manuscriselor si cartilor religioase.

Intrarea în complexul manastiresc se face pe sub turnul clopotnitei. Acesta dateaza din aceeasi perioada cu biserica, având un plan de constructie asemanator cu cel de la Biserica Sfântul Dumitru din Suceava. Incinta dreptunghiulara a bisericii este înconjurata de ziduri de piatra înalte de peste 2 metri.

Printre odoarele Manastirii Teodoreni care se mai pastreaza si astazi mentionam carti vechi cu litere chirilice si grecesti, icoane vechi, vase liturgice si odajdii.

Arhitectura bisericii
Biserica are o forma trilobata si este asemanatoare ca plan cu Biserica Sfântul Dumitru din Suceava, fiind mai mica decât aceasta. Construita din piatra de catre Constantin Batiste, cumnatul lui Teodor Movila, ea are ziduri de peste un metru grosime. În exterior, în partea superioara se afla un brâu de ocnite care înconjoara biserica.

Pridvorul este de dimensiuni mici si este boltit cu o calota sferica, iar usa de intrare în biserica fiind situata pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este si el mic si are doar doua ferestre. Zidul dintre pronaos si naos a fost darâmat pentru largirea spatiului. Naosul are doua abside laterale sprijjinite de patru contraforturi din piatra. Catapeteasma a fost realizata în anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit si el de un contrafort din piatra ridicat pâna la mijlocul peretelui. Altarul are o singura fereastra.

Deasupra naosului se afla o turla octogonala pe exterior si clindrica pe interior. Ea este asezata pe o baza stelata si prevazuta cu firide late terminate la partea superioara prin arcuri duble. Exista doua rânduri de ocnite care înconjoara turla, unul în firide si unul deasupra lor. Turla are patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale.

Biserica a fost pictata în anul 1785, dar zugraveala s-a degradat în timp, fiind pastrat azi numai tabloul votiv, unde sunt pictate în marime naturala portretele lui Teodor Movila si al fiului sau, Ioan, care se afla pe peretele din stânga al pronaosului. În ultimii ani, biserica a fost repictata în stil bizantin si în tehnica fresca de pictorul profesor Nicolae Sava din Bucuresti. Pe lânga elementele traditionale, apar si elemente de inovatie si creatie autentica, atât cromatic, cât si compozitional. Pe peretele din dreapta al pronaosului a fost pictat un nou tablou votiv, în care cei doi ctitori apar reprezentati împreuna cu familiile lor.

Aici s-a aflat singurul portret pictat al lui Miron Costin (1533-1591).

Articole de interes


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată.

Cazare în Bucovina