»  »  » Manastirea Sucevita
 Cazare Bucovina  Sucevița 66962
Nu sunt păreri

Manastirea Sucevita


Micşorează textul Măreşte textul Mărime text Tipăreşte pagina

Pentru comoara de arhitectură, de pictură medievală şi de obiecte bisericeşti pe care Mănăstirea Suceviţa o posedă, restaurarea şi punerea în valoare a tuturor acestora constituie obiective deosebit de actuale.

Ca urmare, în martie 2010 s-a început derularea proiectului „RESTAURAREA ŞI CONSERVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII CONEXE LA MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.1. „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe”, cu durata de 24 luni.

Principalul scop obiectiv al proiectului a constat în creşterea importanţei turismului şi culturii ca factori care stimulează creşterea economică în regiunea Nord Est, respectând principiile dezvoltării durabile şi de protecţie a mediului prin conservarea moştenirii culturale la Mănăstirea Suceviţa.

Finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională şi de la Bugetul de Stat, proiectul are o valoarea totală de 6.713.104,60 lei (conform ultimului Act adiţional la Contractul de Finanţare), din care 5.139.454,61 lei finanţare nerambursabilă de reprezentând 98% din cheltuielile eligibile, şi contribuţia proprie a Mănăstirii Suceviţa de 356.563,65 lei.

Obiectivul general al proiectului constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile şi echilibrate teritorial a tuturor regiunilor, creşterea importanţei turismului ca factor care stimulează creşterea economică în Regiunea Nord-Est, respectând principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului prin conservarea moştenirii culturale la Mănăstirea Suceviţa.

Obiectivele specifice propuse prin acest proiect vizează creşterea importanţei turismului şi culturii ca factori care stimulează creşterea economică în zonă, creşterea calitativă la standarde europene a condiţiilor de practicare a turismului, creşterea şi menţinerea gradului de apreciere al turiştilor cu privire la calitatea serviciilor turistice din Bucovina, creşterea duratei sejurului cu 30%, introducerea în circuitul turistic a Mănăstirii Suceviţa cu obiectele de patrimoniu restaurate, îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor turistice cu precădere in comuna Suceviţa şi creşterea sezonului turistic cu circa 65 de zile anual (35 de zile vara şi 30 de zile iarna).

Lucrările executate au urmărit: reorganizarea muzeului, organizarea unei expoziţii permanente de icoane, restaurarea şi conservarea iconostasului din pronaosul Bisericii „Învierea Domnului”, modernizarea sistemului informatic, refacerea căile exterioare de acces şi a aleilor interioare şi montarea unei centrale termice pe biomasă.

Mănăstirea Suceviţa posedă o colecţie de obiecte de inestimabilă valoare artistică şi culturală, expuse în actualul muzeu, situat pe latura de est a incintei.

Prin reorganizarea muzeului s-a urmărit personalizarea colecţiei muzeale, expunându-se lucrări cu precădere din epoca Movileştilor – ctitorii Suceviţei, punându-se importanţa ctitorilor în contextul cultural – artistic al epocii şi rolul lor în promovarea artei. Totodată, etalarea pieselor s-a făcut într-un mobilier nou ce îndeplineşte cerinţele de conservare şi securitate a patrimoniului.

Organizarea unei expuneri permanente de icoane îşi doreşte să demonstreze prin lucrările prezentate evoluţia acestui gen artistic în nordul Moldovei, din sec. al XVI-lea până în sec. al XIX-lea. Expunerea pieselor se va face în vitrine special concepute, funcţie de natura pieselor, cu respectarea riguroasă a normelor de conservare şi securitate impuse.

Odată cu modernizarea expunerii muzeale şi intrarea în circuitul turistic a expoziţiei de icoane au fost necesare ample lucrări de reparaţii, refacerea instalaţiilor aferente şi de realizare a unui climat adecvat. Astfel, s-a înlocuit o parte din instalaţia electrică, s-a montat un sistem de protecţie împotriva incendiului, un sistem antiefracţie.

Implementarea proiectului a implicat participarea mai multor actori; alături de beneficiar s-a aflat antreprenorul, firma de consultanţa, proiectantul general şi dirigintele de şantier.

Toate aceste lucrări s-au desfăşurat fără a se stânjeni ritmul activităţilor monahale şi programul de vizitare al turiştilor, demonstrând că printr-o bună organizare se poate îmbina munca de restaurare cu derularea relativ stricta a orarului mănăstirii.

Prin proiect s-a urmărit atingerea indicatorilor de rezultat imediat:

  • creşterea numărului de vizitatori cu 34,99%, la 14.111 persoane/an,
  • creşterea numărului de locuri de munca pentru femei cu 4,
  • achiziţionarea a 5 echipamente de climatizare pentru sălile de expoziţie şi pentru depozitele de obiecte bisericeşti, a unui sistem antiincendiu şi a unui sistem antiefracţie mai performant,
  • restaurarea a 140 mde catapeteasmă,
  • modernizarea accesului carosabil cu 520 ml,
  • revizuirea şi modernizarea aleilor din incintă cu 556 ml,
  • amenajarea unui loc de acces pentru persoane cu mobilitate redusă.

Rezultatele induse vizate prin proiect sunt:

  • Diversificarea serviciilor turistice la Mănăstirea Suceviţa prin reorganizarea colecţie muzeale, organizarea unei expoziţii de icoane de patrimoniu, mai buna informare a turiştilor prin amplasarea unui infochioşc de informare turistică şi prin achiziţionarea unui sistem audioghid în format digital, prezentarea îmbunătăţită a incintei mănăstirii prin realizarea iluminatului arhitectural,
  • creşterea numărului de înnoptări în Bucovina cu 5%,
  • creşterea numărului de locuri de cazare în Regiunea Nord-Est cu 3%,
  • creşterea veniturilor la bugetul local al comunei Suceviţa cu 7157 lei/an.

Proiectul contribuie la creşterea importanţei turismului şi culturii, ca factori care stimulează creşterea economică în Regiunea de dezvoltare Nord-Est, respectând principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului, prin conservarea moştenirii culturale la Mănăstirea Suceviţa, şi va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării turistice, fiind un câştig real pentru pelerinii şi turiştii din ţară şi străinătate care vor veni în Bucovina.

 

Componentă a patrimoniului UNESCO şi situată la o distanţă de 18 km de municipiul Rădăuţi, Mănăstirea Suceviţa a fost zidită la sfârşitul secolului al XVI-lea cu cheltuiala întregii familii Movilă, familie ce a dat Moldovei doi domni şi un mitropolit. Prima ctitorie a Movileştilor, care a precedat actualul complex monastic, a fost o biserică mai modestă, datând din jurul anului 1578.

Între anii 1582 – 1586, când fraţii Movilă ajung sfetnici de încredere ai voievodului Petru Şchiopul, încep să înalţe un ansamblu monahal de mari proporţii pe măsura pretenţiilor şi posibilităţilor unor boieri foarte bogaţi şi conştienţi în acelaşi timp de descendenţa lor princiară. Biserica acestui ansamblu monahal, cu hramul Învierea Domnului, apare în hrisoave din 1586.

Ieremia Movilă, domn al Moldovei din 1595 până la moartea sa în 1606, este considerat principalul ctitor al incintei de piatră a mănăstirii, al chiliilor călugăreşti, al casei domneşti, precum şi iniţiatorul pictării interioare şi exterioare a bisericii. Îndată după urcarea sa pe tronul Moldovei în 1595, el se va preocupa atât de împodobirea bisericii cu picturi, cât şi cu înzestrarea mănăstirii cu broderii, argintărie, manuscrise ce pot fi admirate şi astăzi în muzeul mănăstirii.

Intrând în incinta largă a Mănăstirii Suceviţa, ochii se opresc în primul rând asupra siluetei impunătoare şi elegante a bisericii care se înalţă în centru, cu frescele exterioare vechi de peste patru veacuri ce dau impresia unei prospeţimi aproape actuale.

Impresia de masivitate a întregii incinte este dată de grosimea zidurilor din piatră şi de curtea spaţioasă, aproape pătrată. Pe latura estică a zidului de incintă, se află majoritatea clădirilor de locuit: chiliile, stăreţia, arhondaricul, sala de protocol, trapeza pentru obşte, un paraclis în care se slujeşte zilnic şi muzeul mănăstirii.

Arhitectura bisericii Mănăstirii Suceviţa constituie o recapitulare a celor mai importante principii de construcţie ecleziastică din Moldova veacurilor al XV-lea şi al XVI-lea, cristalizată în timpul binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, acea dulce îmbinare a goticului cu bizantinul, la care se adaugă elemente de arhitectură preluate de la vechile biserici de lemn, cunoscute ca stilul unic al arhitecturii moldoveneşti.

Cea mai bine conservată, dintre toate ansamblurile picturale ale artei medievale moldoveneşti, pictura Suceviţei este în acelaşi timp tradiţională şi novatoare. Cu aspectul ei de uriaşă „carte ilustrată” sugerat de multitudinea scenelor, care acoperă aproape în întregime pereţii bisericii, atât în interior cât şi în exterior, precum şi de prospeţimea paletei cromatice deosebit de variată, această pictură constituie comoara cea mai de preţ a mănăstirii.

Pictura realizată în frescă, executată de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul şi fratele său, Sofronie, se păstrează în forma originală. Progamul iconografic al picturii interioare şi exterioare a urmărit transpunerea în formele şi culorile artei a învăţăturii de credinţă, a conţinutului Sfintei Scripturi şi a istoriei Bisericii. Totdeauna arta bisericească a fost pusă în slujba Bisericii şi mai ales a cultului divin, fiind socotită ca un auxiliar al acesteia, care s-a format şi s-a dezvoltat sub îndrumarea bisericii şi are în primul rând caracter şi scop educativ, didactic şi catehetic – adică de instruire a credincioşilor în adevărurile de credinţă. Pictura a fost concepută şi cultivată în Biserica Ortodoxă ca un întregitor al catehezei, fiind o predică în imagini la îndemâna oricui, şi un material de cunoaştere a adevărului istoric şi religios de mare valoare.

Fiecare parte a lăcaşului de cult (altarul, naosul, gropniţa, pronaosul, pridvorul) după destinaţie şi funcţionalitatea sa liturgică, formează un spaţiu pictural aparte, cu o semnificaţie teologică şi simbolică deosebită.

Prezenţa creaţiei, a profeţilor Vechiului Testament, alături de Testamentul cel Nou în acelaşi areal iconografic, nu subliniază doar legătura indestructibilă dintre cele două Testamente, materializată într-o unitate cronologică, ci trebuie percepută ca parte integrantă a desfăşurării istorico-spaţiale a lucrării revelatoare şi pronietoare a lui Dumnezeu în lume, sub a cărei oblăduire se desfăşoară lucrarea de mântuire sau restaurare a omului.

Actul mântuitor, de răscumpărare, săvârşit de Domnul nostru Iisus Hristos prin Crucea şi Învierea Sa, se extinde în timp ca lucrare în şi prin Biserică. Biserica, în calitatea ei de instituţie divino-umană, atribut ce decurge din împreuna-lucrare a lui Dumnezeu cu omul în vederea mântuirii, se află în lume nu doar ca simplu punct central, ca axis mundi, ci ca realitate ce cuprinde în sine întreaga lume creată, misiunea ei fiind de a o aduce pe cea din urmă la plinătatea comuniunii cu Dumnezeu.

O particularitate a picturii de la Suceviţa o reprezintă verdele – dominanta sa cromatică – culoare atribuită Duhului Sfânt, simbolizând înnoirea duhovnicească.

MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA
Comuna Suceviţa, Jud. Suceava
Tel.: 0040230.417110, Fax:0040230.417170

Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată.

Cazare în Bucovina

InBucovina.ro

Fii la curent cu noutăţile pe InBucovina.ro !