»  »  » Biserica de lemn din Humoreni
 Cazare Bucovina  Humoreni 2 21430
Nu sunt păreri

Biserica de lemn din Humoreni

Previous Image
Next Image


Micşorează textul Măreşte textul Mărime text Tipăreşte pagina

Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Humoreni a fost construită la mijlocul secolului al XVIII-lea. Ea se află localizată în cimitirul satului Humoreni din comuna Comănești (județul Suceava).

Până la mijlocul secolului al XVIII-lea, actuala localitate Humoreni a făcut parte din satul Comănești, ea fiind atestată în mai multe documente din epocă sub numele de Liuzi și Ludi Homorului. Într-un document austriac din 15 ianuarie 1782, călugărul Pahomie de la Mănăstirea Humor declară că mănăstirea sus-menționată stăpânea printre altele jumătate din satul Comănești, zis și “Ludie-Humora”.

Explicația denumirii ar consta în faptul că Mănăstirea Humor a colonizat aici familii de „liuzi”, adică familii care plăteau bir mănăstirii pentru dreptul de a cultiva moșiile aflate în proprietatea sa. Satul a purtat denumirea de Ludi Homorului până în 1938 când i s-a schimbat numele în Humoreni.

Ca urmare a creșterii numerice a locuitorilor satului, a fost adusă în anul 1833 o biserică de lemn din satul Stroiești. Informațiile care atestă că biserica ar fi provenit din Stulpicani sunt contrazise de cercetătoarea Ioana Panait-Cristache care afirmă că biserica aceasta ar fi ctitoria stăpânilor moșiei Stroiești. Pe un Triodion se află următoarea inscripție: “Această carte numită Triodion este dăruită de stăpânitorii moșiei din satul Stroiești, Nicolae Popovici, bisericii din satul Liudi Humorului, unde se prăznuiește hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril spre vecinica pomenire în anul 1837″. Conform cronicii parohiei Humoreni, această biserică a fost mutată în anul 1892 în satul Brașca, unde există și în prezent.
În locul bisericii de lemn cedate, satul Humoreni a primit ca donație biserica de lemn cu hramul “Sf. Nicolae” din satul Pârteștii de Jos. După aducerea ei aici, i s-a schimbat hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.

Biserica de lemn actuală din Humoreni era în funcțiune în anul 1775 în satul Pârtești, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei.

În 1948 s-a amenajat în pronaos un cafas cu înălțimea de 2.50 m și cu o balustradă de 0.90 m înălțime. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă.

În anul 1996 a fost construită în centrul satului, în apropierea bisericii de lemn, o biserică de zid cu hramul “Sf. Împărați Constantin și Elena”.

În imediata apropiere a bisericii de lemn, înspre sud, se află un turn clopotniță construit din zidărie.

Biserica de lemn din Humoreni este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați la partea inferioară cu scânduri vopsite cu culoare roșie și la partea superioară cu șindrilă fasonată cu model, de culoare galbenă. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, fără turle.

Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului.

În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.45×2.40 m) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră. Tavanul este susținut de două grinzi longitudinale și una transversală. În 1948 s-a amenajat un cafas cu înălțimea de 2.50 m și cu o balustradă de 0.90 m înălțime.

Între pronaos și naos este un gol de trecere central (2.35×2.25 m) și două goluri de trecere laterale dispuse simetric față de golul central. Naosul are o formă aproape pătrată (5.55×5.75 m), cu două ferestre lărgite pe laturile de nord și de sud (0.60×1.20 m). Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.75 m, în plan, și cu 0,30 m pe verticală.

Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În prelungirea diaconiconului, a fost construită o încăpere pe unde se intră direct în altar. În partea sudică a acestei încăperi a fost amplasată o fereastră de dimensiuni identice cu cele din naos. Cele două nișe au un tavan drept care se cuplează la bolta semicilindrică a altarului.

Articole de interes


Cazare în Bucovina