Biserica Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul din Reuseni
Biserica Taierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul din Reuseni este un laca? de cult ortodox situat în satul Reuseni (comuna Ude?ti), la o distan?a de aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava. Aceasta biserica este considerata a fi ultima ctitorie a lui ?tefan cel Mare ?i Sfânt (1457-1504), fiind construita în perioada 1503-1504.
Ansamblul bisericii “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul” din Reuseni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din jude?ul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-A-05631 ?i fiind format din 2 obiective:
Biserica “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul” – datând din 1504 ?i având codul SV-II-m-A-05631.01
Turnul clopotni?a – datând din secolul al XIX-lea ?i având codul SV-II-m-A-05631.02
Istoric
Pe locul unde este zidita biserica, la data de 15 octombrie 1451, a fost taiat la o nunta capul voievodului Bogdan al II-lea (1449-1451), tatal lui ?tefan cel Mare, de catre Petru al III-lea Aron (domnitor al Moldovei în perioadele 1451-1452, 1454-1455 ?i 1455-1457), care venise cu armata asupra lui Bogdan ca sa-l scoata din scaunul domnesc. Tradi?ia spune ca dupa ce a fost ucis tatal lui ?tefan cel Mare, acesta s-a refugiat în padurea vecina, ascunzându-se într-un stejar, de frica lui Petru Aron, care voia sa-l omoare.
Dar nici Petru Aron nu s-a bucurat prea mult timp de domnie, deoarece ?tefan cel Mare, fiul lui Bogdan, s-a ridicat cu oaste împotriva uzurpatorului Petru Aron ?i dupa doua lupte – la Dolje?ti ?i satul Obric, îl biruie?te pe Petru, urcându-se pe scaunul Moldovei, domnind pâna în anul 1504.
Construc?ia bisericii a fost începuta la data de 8 septembrie 1503 de catre ?tefan cel Mare ?i Sfânt, dar cum domnitorul a murit între timp, biserica a fost finalizata la 18 septembrie 1504 de catre fiul sau, domnitorul Bogdan al III-lea (1504-1517).
Pisania are urmatorul cuprins:
“În anul 7011 septembrie 8, Io ?tefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul ?arii Moldovei, a binevoit ?i a zidit acest hram în numele Taierii cinstitului cap al cinstitului ?i slavitului prooroc înainte mergator ?i botezator Ioan, în acest loc unde a fost taiat capul tatalui sau Bogdan Voievod. ?i pe ?tefan Voievod l-a ajuns moartea, ve?nica lui pomenire, iar fiul sau Bogdan Voievod a continuat cele începute de tatal sau ?i a terminat biserica în anul 7012, în luna septembrie 18.”
Rama?i?ele pamânte?ti ale lui Bogdan al II-lea au fost înhumate în biserica din satul Secuieni, cam la 10 km de Reuseni. Piatra de mormânt gasita aici arata ca nu au fost reînhumate în Biserica din Reuseni, cum voia sa faca ?tefan cel Mare.
În anul 1868 s-a acoperit biserica cu ?indrila, iar în 1906 s-a acoperit cu tabla prin dania credincio?ilor.
În ceea ce prive?te interiorul bisericii, a ramas acela?i, nesuferind nici o schimbare: fara pictura ?i cu ornament frumos.
În anul 1843 s-a refacut iconostasul, s-a podit biserica cu scânduri pe timpul preotului Marian Lazar (1833-1861), înlaturându-se vechea pardoseala din caramida.
Arhitectura bisericii
Biserica “Taierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul” din Reuseni face parte din grupa bisericilor construite în plan mixt, provenit din combinarea planului longitudinal cu cel trilobat, fara turla ?i abside laterale. Biserica are o lungime de 25,50 metri, o la?ime de 9,50 metri ?i o înal?ime de 11 metri.
Soclul bisericii ?i-a pastrat profilul. Pere?ii se prelungesc spre apus (vest) cu 2,50 metri ?i sunt lega?i printr-un arc lat în plin centru, formând o ni?a semicirculara care a servit drept clopotni?a. Ferestrele sunt mici, cu chenare dreptunghiulare de baghete încruci?ate la col?uri ?i cu partea interioara în semicerc. U?a prin care se intra în pronaos, taiata în peretele sudic, are un chenar de muluri, fara baze, terminate în arc frânt. Calota pronaosului este a?ezata pe un sistem de opt arcuri dispuse etajat.
În pronaos se afla un mormânt în zid, care nu a fost înca identificat, se crede totu?i ca acest mormânt ar fi al boierului Mihalache care a fost unul din ctitorii bisericii.
De asemenea, naosul este boltit cu o calota similara. U?a prin care se patrunde în naos are muluri încruci?ate la col?urile de sus. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea pere?ilor ?i încadrate de doua manunchiuri de colonete angajate, sculptate în piatra, cu bazele ornamentale.
Absida altarului cu bolta în sfert de sfera are spre nord ?i sud obi?nuitele ni?e ale proscomidiarului ?i diaconiconului. Biserica nu a fost pictata.
