Biserica de lemn din Iacobesti
Biserica de lemn cu hramul Na?terea Maicii Domnului din Iacobe?ti este o biserica ortodoxa – monument istoric care a fost construita în anul 1782. Ea se afla localizata în satul Iacobe?ti (comuna Granice?ti, jude?ul Suceava), pe o platforma cu o frumoasa panorama asupra unei bune par?i din sat, la o distan?a de 20 km de municipiul Suceava. Aici se ajunge urmând un drum de 1 km de pe partea dreapta a drumului na?ional Suceava-Radau?i.
Biserica de lemn din Iacobe?ti a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din jude?ul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-m-B-05561. În lista, apare cu anul construc?iei 1792, dar pisania ?i eviden?ele bisericii acrediteaza anul 1782 ca an al fondarii.
Istoricul localita?ii
Satul Iacobe?ti este atestat documentar înca din secolul al XVI-lea. Mult timp a fost o localitate neînsemnata. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, terenul actualului sat Iacobe?ti se afla în proprietatea Manastirii Ili?e?ti. În anul 1775, Bucovina este anexata de Imperiul Habsburgic.
Dintr-un uric al domnitorului Grigore Ghica al III-lea din anul 1776 aflam ca jumatate din sat se afla în stapânirea mazilului Alexandru Vasilco. Conform car?ii “Maghiarii în Bucovina, 1774-1941″ (2006), scrisa de dr. Daniel Hrenciuc, în anul 1776 s-au stabilit în satul Iacobe?ti secui emigra?i din Transilvania. Dupa Masacrul de la Siculeni (1764), secuii din localita?ile de frontiera au fugit în Bucovina ?i s-au a?ezat în 5 localita?i: Dorne?ti (Hadikfalva), Iacobe?ti (Fogadjisten), Maneu?i (Andrásfalva), ?ibeni (Istensegíts) ?i Vornicenii Mari (Józseffalva).
Pâna în anul 1938, în satul Iacobe?ti nu a existat nici o biserica ortodoxa, ci numai o biserica catolica, deoarece etnicii români erau minoritari în localitate.
Începând cu toamna anului 1940 ?i pâna în primavara anului 1941, secuii din Bucovina s-au repatriat.
Istoricul bisericii
Biserica de lemn din Iacobe?ti a fost construita în anul 1782 în satul Capu Câmpului (din apropiere de ora?ul Gura Humorului din jude?ul Suceava) de catre stare?ul Macarie al Manastirii Vorone?, împreuna cu familile Constantin Cioban, Gavril ?i Marghioala Late? ?i Gheorghe Sârbu, care sunt considera?i ctitorii vechii biserici, dupa cum aminte?te pisania.
Textul integral al pisaniei aflata pe ancadramentul u?ii de la intrare este urmatorul: “Sa se ?tie ca aceasta sfînta biserica s-au facut de ier(o)monah Macarie, egumen sfintei manastir(i) Vorone?ul s-au facut întru numele ierarhului Nicolae, în zilele preasfin?ii sale parintelui Chiru Chir Gavril arhi(ereu) M(i)tropolit 1782, 7290″. La mijlocul stâlpului din stânga al aceluia?i ancadrament este inscrip?ionat numele me?terului constructor: Toader Olariu. Din pisanie aflam ca hramul ini?ial al bisericii era cel al Sf. Ierarh Nicolae.
Biserica avea o înfa?i?are modesta, fiind de dimensiuni mici, ca urmare a faptului ca nici numarul enoria?ilor nu era mare. Odata cu cre?terea numerica a comunita?ii din Capu Câmpului, s-a sim?it nevoia ridicarii unei biserici mai încapatoare. În anul 1935, cu cheltuiala membrilor ob?tei comunale ?i ai celorlal?i credincio?i ?i prin contribu?ia Mitropoliei de Cernau?i, precum ?i cu purtarea de grija a parintelui Vasile Andrici, paroh de Capu Câmpului (1930-1949), s-a început construc?ia unei noi biserici, care a fost sfin?ita în 1938 de catre preotul consilier Ion Puiu, delegat al mitropolitului Bucovinei.
În anul 1938, dupa terminarea construc?iei bisericii noi ?i sfin?irea acesteia, satenii din Capu Câmpului au donat biserica din lemn credincio?ilor ortodoc?i din satul Iacobe?ti, ea fiind resfin?ita un an mai târziu. Actele de dona?ie au fost semnate de parohul Vasile Andrici. Biserica de lemn a fost recladita la Iacobe?ti de me?terul Bucur Ohrenciuc din Danila. Un pridvor patrat aflat pe latura sudica a naosului dateaza dintr-o etapa ulterioara de construc?ie.
Timp de aproape 70 de ani, biserica de lemn din Iacobe?ti a func?ionat ca filie a Parohiei din Slobozia Sucevei (comuna Granice?ti), fiind savâr?ite slujbe sporadic, în unele duminici ?i sarbatori sau cu ocazia unor evenimente petrecute în cadrul comunita?ii. În fiecare an, aceasta biserica î?i sarbatore?te hramul pe 8 septembrie, având-o ocrotitoare pe Maica Domnului.
Pe data de 9 septembrie 2008, biserica de lemn din Iacobe?ti a fost resfin?ita de catre un sobor de preo?i ?i diaconi, în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei ?i Radau?ilor.
În curtea bisericii se afla un monument ridicat în amintirea osta?ilor români mor?i în cel de-al doilea razboi mondial, precum ?i un turn-clopotni?a la care s-a ata?at un praznicar.
Arhitectura bisericii
Biserica de lemn din Iacobe?ti este construita în totalitate din bârne de brad masiv. Ea se sprijina pe un soclu de piatra. Pere?ii din bârne sunt placa?i cu scânduri vopsite în culoarea galbena. Ini?ial acoperita cu ?indrila, biserica are în prezent învelitoare din tabla.
Monumentul are plan triconc, cu absida altarului, absidele laterale ?i pronaosul poligonale ?i cu un pridvor pe latura de sud a naosului. Laca?ul de cult este prevazut cu doua u?i (una la intrarea în pridvor ?i alta din pridvor în naos) ?i cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, una în proscomidiar, doua în absidele laterale ?i una în peretele nordic al pronaosului).
În interior, biserica este împar?ita în patru încaperi: pridvor, pronaos, naos ?i altar. În biserica se intra printr-un pridvor aflat pe mijlocul laturii de sud. Pridvorul are o forma patrata (3.20 m), este construit pe stâlpi, cu un tavan drept ?i a fost construit ulterior construc?iei bisericii. Ini?ial deschis, el a fost închis mai târziu cu geamuri de sticla.
U?a de intrare în naos are dimensiunile de 0.90×1.90 m. Pe stâlpul transversal al ancadramentului se afla o inscrip?ie pe cinci rânduri în lemn. La mijlocul stâlpului transversal se afla un medalion cu o cruce, având înscris la baza anul ctitoririi. Pe stâlpul din stânga al aceluia?i ancadrament este inscrip?ionat numele me?terului constructor: Toader Olariu. Pe stâlpii laterali sunt grupate decora?ii simetrice: câte trei rozete (la partea inferioara, la mijloc ?i la partea superioara) legate între ele prin multiplicarea unui motiv geometri curbiliniu, asemanator cifrei 8. Cele trei rozete de pe fiecare stâlp lateral sunt diferite: cea de la baza inferioara este o rozeta simpla (cu diametru de 0.28 m), cu ?ase bra?e , cea de la mijloc (cu diametru de 0.30 m) are 12 bra?e având în interior un cerc concentric (cu diametru de 0.15 m), iar cea de la partea superioara (cu diametru de 0.25 m) este compusa din ?apte rozete cu ?ase bra?e, dispuse simetric.
Între pridvor ?i pronaos este un perete despar?itor pe unde se intra în biserica înainte de construirea pridvorului. Pronaosul este de forma poligonala (4.70×5.15 m) ?i are o fereastra în peretele nordic. La partea superioara, el are un cafas deasupra caruia se afla un tavan drept (3.55×4.00 m). Între pronaos ?i naos se afla un perete despar?itor de lemn cu o deschidere larga.
Naosul (5.15×7.95 m) are doua abside laterale pentagonale simetrice (2.20×1.10 m), în axa carora s-a amplasat câte o fereastra. El are o bolta semicilindrica care se înal?a pâna la 5.60 m (cheia bol?ii), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se afla o turla. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este sus?inuta de o multiconsola cioplita în triplu “cap de cal”, decorata cu rozete pe ambele fe?e.
Altarul are o absida de forma pentagonala (3.30×3.85 m), decro?ata, cu o fereastra dreptunghiulara (0.40×0.90 m) în axa absidei. Catapeteasma este avansata cu 1.90 m, formând în ni?ele laterale un diaconicon ?i un proscomidiar (0.80×1.90 m). În peretele estic al proscomidiarului (din nord-vestul altarului) s-a amplasat o ferestruica. Deasupra altarului, la o înal?ime de 3.75 m, se afla un tavan drept, nepictat.
Monumentul se remarca prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina ?i întâlnite ?i pe lazile de zestre, pe blidare, pe stâlpii de cerdac ai caselor, precum ?i prin particularita?ile sale arhitectonice, comune ?i specifice întregii arhitecturi populare tradi?ionale din aceasta parte a ?arii.
Se remarca prezen?a ca element decorativ a rozetei, realizata în diferite variante, întâlnita ?i pe obiectele de mobilier care au apar?inut bisericii de lemn din Române?ti, construita în 1759 ?i demolata în 1949. Catapeteasma a fost pictata în stilul bizantin, fiind acoperita cu foi?a de aur.
Sursa http://merlinlx.wordpress.com/
