Potrivit edilului-şef humorean, investiţia în acest aqua-park este de aproximativ 25 de milioane de euro, va fi făcută de investitori finlandezi şi polonezi, iar o delegaţie din Polonia urmează să vină săptămâna viitoare în Gura Humorului în vederea înfiinţării firmei care va construi acest parc acvatic de agrement, dar şi pentru semnarea parteneriatului cu autorităţile locale.

Ursaciuc a precizat că investiţia prevede construcţia primului aqua-park total acoperit din ţară ce va fi amplasat în Complexul turistic Ariniş, complex care cuprinde în prezent o piscină acoperită, două bazine în aer liber, o sală de sport, mai multe terenuri de tenis şi handbal, patinoar, pârtie de schi, dar şi zone de agrement.

Primarul oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, şi consilierul local Mihaela Ionaşcu au semnat la Puck, cu primarul, Marek Rintz, şi cu preşedintele Consiliului Local, Hanna Pruchniewska, un parteneriat de colaborare care va constitui cadrul legislativ pentru dezvoltarea unor proiecte comune de interes bilateral.

Ursaciuc a menţionat că administraţiile celor două oraşe au încheiat deja parteneriate de colaborare în domeniul învăţământului special şi liceal, dar şi în domeniul culturii.

Oraşul Puck este situat în Nordul Poloniei, în zona Gdańsk, pe coasta sudică a Mării Baltice şi este staţiune turistică.

Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava:  http://www.monitorulsv.ro

Preţuri competitive pentru condiţii de patru stele

Aşa cum spuneam, după modernizare, hotelul dispune de 40 de camere spaţioase, dotate modern, respectiv camere de tip Standard sau Deluxe, şi apartamente Deluxe şi Suite Superior. Dintre cele 40 de camere, patru sunt de trei stele (duble Standard), alte 26 de camere sunt de patru stele (duble Deluxe). La acestea se mai adaugă nouă apartamente Deluxe şi un apartament Suite Superior, format dintr-un living şi două dormitoare. Stelian Chiforescu a declarat că preţurile pentru toate aceste camere şi apartamente sunt modice, plecând de la 170 de lei/noapte pentru o cameră de trei stele. Pentru o cameră Deluxe, de patru stele, preţul pentru o noapte este de 180 de lei, în timp ce un apartament Deluxe costă 200 de lei/noapte. Pentru apartamentul Suite Superior se va plăti un preţ de 400 de lei/noapte. Omul de afaceri dornean a subliniat că preţurile în extrasezon vor fi mai mici decât cele anunţate în momentul de faţă.
De subliniat faptul că în preţurile prezentate este inclus micul dejun, precum şi accesul la Centrul SPA, care conţine o sală de fitness modernă, o piscină încălzită, o saună umedă şi o saună uscată. Contra cost vor fi doar masajul şi solarul.
În ceea ce priveşte dotările din camere şi apartamente, în fiecare dintre acestea sunt televizoare plasmă, telefon internaţional, aer condiţional, minibar, seif electronic şi internet prin cablu. De asemenea, în băile camerelor şi apartamentelor au fost montate căzi sau duşuri cu hidromasaj.
Stelian Chiforescu a declarat: „Este singurul hotel de patru stele din Vatra Dornei. Cred că nu aveam în Vatra Dornei un hotel de patru stele, clasificare care să fie reală. Acum există un astfel de hotel. Hotelul este refăcut şi modernizat în totalitate şi vreau să subliniez că vom practica preţuri modice. Politica noastră este să nu practicăm preţuri de patru stele. Faţă de preţurile care se practică în momentul de faţă pe piaţă, preţurile noastre sunt mult mai jos”, a declarat Stelian Chiforescu. De altfel, el a precizat că pentru perioada Revelionului au fost rezervate toate camerele hotelului Dorna.

Chiforescu: Viitorul pentru Vatra Dornei este turismul balnear

Nu în ultimul rând, Stelian Chiforescu a subliniat că din punctul său de vedere turismul balnear va fi principala activitate care va putea să atragă un număr mare de turişti în municipiul Vatra Dornei. El a precizat că şi din acest motiv hotelul Dorna va dispune de o bază modernă de tratament balnear, care va fi deschisă la mijlocul acestui an şi care va avea o capacitate de 100 de locuri. „Eu cred în viitorul balneologiei din Vatra Dornei. Acesta este singurul domeniu în care turismul din Vatra Dornei poate să meargă mai departe. În rest nu cred în nimic”, a spus Stelian Chiforescu.
Omul de afaceri a adăugat că baza de tratament balnear a hotelului Dorna va fi dotată pentru tratamente complete, toate echipamentele fiind noi. „Toată investiţia făcută acum este pentru tratament balnear. Scopul acestui hotel va fi de tratament balnear. Şi vreau să mă adresez în primul rând clasei medii a românilor şi străinilor. Iar în acest sens, de la sfârşitul acestui an vom încerca să contactăm sindicate din mai multe ţări europene pentru a stabili o colaborare”, a arătat Stelian Chiforescu.

Sursa: monitorulsv.ro

Misteriosi si discreti asemenea locurilor in care si-ai infipt radacinile, hutulii raman o enigma pentru calatorul insetat de cunoastere …o etnie neelucidata. Oameni imprevizibili si adanci ca padurile in preajma carora si-au asezat casele, suspiciosi si prudenti ca salbaticiunile codrilor, sustin ca sunt de un alt neam desi nu-si cunosc istoria. Poate si din cauza ca nu obisnuiesc sa si-o scrie, fapt intalnit si la vechii daci.Iubitori de natura. si-au insusit libertatea si linistea ei, adapostindu-si casele in inima padurii, feriti de legile oamenilor. Singura lege le-a fost Dumnezeu, asa cum L-au putut intelege in sufletele lor razvratite si neinduplecate. Deprinsi cu sihastriile, infratiti cu tinuturile fara poteci, din zonele inalte ale muntilor, au supravietuit ageri si vicleni intr-o lume in care doar cei mai puternici au sanse. De cand se stiu, hutulii traiesc intr-o increngatura de neam care isi lasa mostenirea de spiritualitate si traditie de la bunici la nepoti. Firescul si naturalul se impletesc dand nastere unei armonii desavarsite.

Se constata ca hutulii s-au retras in nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galitia din cauza birurilor, a greutatii si duratei indeplinirii serviciului militar, a cauzelor economice (obligatiile taranimii aservite erau mai mici in Moldova unde ea fusese si mai repede eliberata juridic), religioase (tendinta de catolicizare de catre stapanirea stapanirea poloneza, apoi habsburgica).

La 1786, Bucovina a fost integrata Galitiei, moment in care procesul imigrarii hutulilor spre zonele muntoase s-a accentuat. Diferiti de ruteni, venind din Carpatii Galitiei in nordul Moldovei, ei s-au infiltrat sporadic fie ca pastori, fie ca zilieri pe pamanturile manastirilor. Primii hutuli sunt mentionati in izvoarele de cancelarie domneasca dupa asediul Vienei (1683). Imigrarea lor a fost favorizata de desfiintarea granitei moldo-polone intre 1691-1699, cand polonezii au ocupat tinuturile nordice ale Moldovei. In secolul al XVIII-lea, Constantin Mavrocordat a acordat unele inlesniri hutulilor. Din Carpatii Orientali, hutulii au imigrat spre Moldova pe valea Ceremusului pana la Vijnita si lateral pe valea Putilei, pana in bazinele Sucevei, Moldovei si Bistritei Aurii, de-a lungul cumpenei apelor, stabilindu-se intr-o serie de localitati . Istoricii au concluzionat ca hutulii, desi se aseamana cu rutenii la vorba, se deosebesc de acestia prin fizionomie, religie, au in limba o anumita bogatie de elemente romanice, iar prin port, traditii si obiceiuri se aseamana mult cu romanii. La fel si prin instrumentele muzicale. Pretuiesc calul si au, ca si romanii de la munte, o industrie casnica foarte bogata si diversificata. Numele lor, multa vreme explicat in mod diferit, ar veni de la termenul de hutan, “hutkatese”, saltaret, leganat, nume initial dat cailor, extins apoi si utilizat peiorativ si pentru populatie, este de parere istoricul Mihai Iacobescu.

In prezent, arealul georafic de cea mai mare raspandire a acestora se plaseaza in trei raioane, din Ucraina , pe cursul Tisei Albe si celei Negre ( Zacarpatia) , valea Prutului si a Ceremusului Negru (Ivano Francovsk ) si Cernauti, de-a lungul cursului Ceremusului Alb, de asemenea in nord vestul jumatatii sudice a Bucovinei istorice ceea ce in mare corespunde cu judetul Suceava de astazi, deci in general hutulii de pot departaja dupa locul unde s-au stabilit cu traiul, in transcarpatici, galitieni si Bucovineni.

Traditii

Nunta

In satele hutule din nordul Bucovinei obiceiul nuntii a ramas nemuritor. Fetele “ieseau la joc” de la varsta de 16 ani, urmand ca in acel loc al bucuriei si dansului sa-si intalnaca ursitul. Spre exemplu doamna Mitrana Stoler ne-a marturisit ca, luand parte la asemenea manifestari ludice l-a intalnit pe Vasile, cel care la 19 ani avea sa-i devina sot. Din acea zi in care si-au unit destinele timpul a numarat 50 de ani.

O nunta hutula tine trei zile si trei nopti, dintre care nuntasii petrec doua zile la mireasa si una la mire. Pe masa de nunta se pun bucatele traditionale cum ar fi: sarmale, preparate din carne de porc, fripturi, salate, prajituri si bauturi traditionale. La intrarea in biserica se urmaresc anumite descantece precum: daca mirii se uita inapoi in drumul spre biserica inseamna ca nu vor avea o casnicie trainica; daca mireasa calca mirele pe picior inainte de a intra in biserica inseamna ca ea va fi, in casnicie, mai autoritara decat barbatul iar daca lumanarea de cununie a mirelui sau a miresei va arde mai mult inseamna ca unul din cei doi va avea viata mai scurta.

Dupa indeplinirea tuturor ritualurilor mireasa primeste zestre (mostenire constand in paturi, covoare, perne, lucrate manual). In cazul doamnei Mitrana Stoler zestrea a ramas in casa parinteasca, pe care a mostenit-o.

Pastele

Sarbatoarea Sfantului Pasti, cea mai mare sarbatoare a crestinilor ortodocsi, cand cerul si pamantul se umplu de lumina, cand viata biruie moartea, este sarbatorita si de hutuli. Ca si romanii ei merg la biserica, la sfintit cosul in care pun: pasca, slanina, oua vopsite, carnati, carne afumata, sunca, unt, branza de vaci, mancare ce urmeaza a fi servita timp de trei zile, in fiacre dimineata. Dupa noaptea Invierii, ajunsi acasa, membrii familiei ciocnesc cate un ou.

A doua zi,la biserica se aduna mai multi oameni, unde ciocnesc oua si gusta din mancarea si bautura adusa de fiecare dintre ei.

Ouale rosii sau incondeiate, simbolul sarbatorii pascale, sunt o permanenta la sarbatoarea Sfantului Pasti in satele hutule. ARTA INCONDEIERII sau a inchistririi oualelor are inceput in vremuri departate, si continua sa existe.

Craciunul (“Szvesta”)

Craciunul la hutuli se tine pe stil vechi (nu a fost adoptat noul calendar crestin ortodox), pe data de 7 ianuarie Pregatirea pentru sarbatoarea Craciunului incepe cu trei zile inainte. De sfantul Ignatie se taie porcul si se pregatesc diferite preparate. Dintre preparatele de carne sfecifice se mai prepara ci acum chisca umpluta cu faina de porumb si cimbru.

Inainte ca barbatul casei sa porneasca cu colinda, asteapta impreuna cu familia venirea preotului cu icoana. Cand preotul soseste fiecare membru al familiei saruta icoana; dupa ce a fost binecuvantata casa parintele este servit cu bucate traditionale.

Un grup format din 5-6 oameni, membri ai bisericii ortodoxe pornesc colinda in seara ajunului, urmand sa ajunga in fiecare casa din catun, avand la dispozitie trei zile. (pana de Boboteaza). Liderul lor “baraza” are sarcina de a lua o cruce din biserica, care urmeaza a fi acuperita cu un prosop la intrarea in casa credinciosilor pentru ca Dumnezeu sa-i fereasca de toate relele. Dupa ce fiecare membru al casei saruta crucea, incepe colinda ce se canta pe limba hutula, acompaniata de instrumente musicale (accordion sau vioara) durand o ora. In cadrul sau sunt prezentate evenimentele petrecute in viata Mantuitorului de la nastere pana la moarte.

Dupa ce gazda asculta colinda ii pofteste la masa pe barbate. Pe masa se afla 12 feluri de mancare de post cum ar fi: compoturi, mazare, fasole, cartofi, coliva, din care fiecare serveste ce doreste.

Dupa masa, traditia indeamna la dans. In acompaniamentul viorii sau acordionului colindatorii invita la dans gazdele. Dupa cateva dansuri traditionale, barbatii se aseaza din nou la masa, pentru a se odihni si a mai schimba impresii cu gazdele.

Din nou acelasi gest de sarutare a crucii anunta plecarea colindatorilor care sunt platiti. Banii sunt stansi pentru bicerica si pentru a plati muzicantul ce canta la instrument.

Alte sarbatori

In ajunul Sfantului vasile (“Veselia”) aceleasi grupuri colinda plugusorul care este cantat nu “urat”. In ziua de Anul Nou se umbla cu “Psenita”, semanatul cu grau .Copiii sorcovesc in casa cu fata spre icoane si afara in jurul casei. Graul semanat se matura si se amesteca cu samanta de grau ce urmeaza a fi semanat in acel an.

De Iordan, botezul Domnului, se merge cu cofita de lemn la biserica dupa agheazma. Pe cofita se aseaza strutul de busuioc (“bisca”) si o cruce mica de lemn; in fiecare an se face o alta cruce care, la intoarcerea acasa, este fixate de catre gospodar deasupra usii de la tinda sau de la camera avand rol apotropaic, de a apara casa sip e cei dinauntru de “cele rele” din exterior. Asa se explica multimea de cruci mici existenta la toate locuintele hutule. Gospodarul stropeste cu agheazma cu strutul de busuioc in casa sau in grajdi sarea de la vite .

Sarbatoarea Floriilor din ciclul sarbatorilor de primavera e marcata cu crengute de mesteacan sfintite la biserica si asezate apoi in casa, in grajdi, pentru a adduce belsug si fertilitate.

Demult se tinea sarbatoarea lupului. Daca in ziua respective se muncea aveau credinta ca va veni un lup care le va manca oile. Pentru a impiedica acest lucru o batrana din catunul Pleosci dadea mancare de pomana oamenilor saraci.

De asemenea de Buna Vestire (7 aprlie–stil vechi) se dadeau oua de pomana pentru ca uliul sa nu fure gainile deocarece in acea zona uliul reprezinta o amenintare.

Descantece

Folclorul hutulilor, cu specificul sau aparte este partea componenta, distincta a culturii orale bucovinene.

Trairile profunde, primare au facut din taran parte integranta a naturii si l-au ajutat sa cunoasca fiecare etapa a ciclurilor acesteia. Descantecul este o forma magica utilizata pentru indepartarea farmecelor sau vindecarea anumitor boli. Descantecele sunt de jungi, de boala, de sperietura, de galci, de ulcior la ochi. Cea care descanta foloseste o matura “parasita” (care nu se mai foloseste in gospodarie) sau o bucata din vesmintele preotesti. Cu acesta fasie de panza se infasoara un fir de busuioc si i se da foc.

Bucata de panza aprinsa se roteste in jurul capului si corpului si celui bolnav, in spatele lui si se rosteste anumite cuvinte numai de ea stiute.

Descantele despre evenimente, stari, ursite

• Daca pui o suvita din parul proaspat tuns in scorbura unei salcii sau in ghiveciul unei flori, iti va creste parul foarte repede.
• Daca lumanarea de cununie a mirelui sau miresei va arde mai mult , inseamna ca unul din cei doi va avea viata mai scurta.
• Mirii nu au voie sa se uite inapoi, in drumul spree biserica, pentru a avea o casnicie trainica.
• Daca mireasa calca mirele pe picior inainte de a intra in biserica, insemana ca ea va fi, in casnicie, mai autoritara decat barbatul.

Descantece despre vreme

• Daca panusele care infasoara stiuletele sunt numeroase, iarna va fi grea.
• Daca sarea se umezeste vremea va fi urata.
• Daca de pe fundul ceaunului sar scantei, cand este rasturnata mamaliga, va ploua.
• Daca gainile se culca foarte tarziu, a doua zi va fi vreme rea.
• Daca vrejii de dovleac se catara pe tulpina porumbului, iarna va fi grea.
• Dupa modul in care arata splina porcului, la taierea acestuia, hutulii isi dau seama de cum va fi iarna.

Incondeierea oualelor

	Traditia este foarte raspandita in randul hutulilor. Fetele invata sa ”scrie” oua de la mamele lor care stiu de la bunici si le transmit mai departe copiilor lor. De obicei, incondeierea oualelor se incepe cu o saptamana inaintea Pastelui, Pentru unele femei aceasta traditie s-a transformat in meserie. Spre exemplu doamna Crevco Vasilena se ocupa cu incondeierea oualelor tot timpul anului. In urma unei vizite pe care i-am facut-o am aflat mai multe secrete despre acest vechi mestesug. Doamna Vasilena ne-a primit cu multa caldura, (ceea ce este specific hutulilor) si ne-a impartasit anumite aspecte din munca ei.
Culorile folosite la imbodobirea oualelor nu sunt intamplatoare. Albul simbolizeaza cerul, galbenul este soarele, rosul inseamna viata iar negrul pamant.
	Aceasta traditie presupune multa rabdare si mult talent. Modelele sunt de asemenea transmise din generatie in generatie . Cele mai vechi modele pe care ni le-a prezentat doamna Crevco si care au castigat diverse premii la concursurile de specialitate se numesc: cerul instelat, viermele, pieptanele, ciresica, creasta curcanului, trifoiasul, soarele, potcoava , desagii popii, crucea pascala. Se intalnesc motive dintre celemai variate: motive animale, vegetale, casnice si de camp, dar mai ales motive cu tenta religioasa: crucea, manastirea, steaua.
	Ouale sunt golite de continut cu ajutorul unei seringi, apoi se lucreaza modelul pe alb cu ceara, oul este bagat in vopsea galbena, dupa uscare se realizeaza un nou model, urmeaza ”baia” in vopseaua rosie dupa care se completeaza din nou modelul. Intr-o alta etapa oul este introdus in vopsea neagra, se lasa mai mult timp pentru a se usca, apoi deasupra focului se topeste ceara si se lustruieste oul, (ceara de pe ou este topita si refolosita)in cele din urma acesta va fi dat cu un strat de lac pentru a I se oferi luciul.
La incondeierea oualelor doamna Vasilena foloseste instrumente specifice cum ar fi ”chirsita”, sau alte intrumente facute de dumneaei cum ar fi o conserava unde este pus un bec iar deasupra becului o alta conserva mai mica unde se pastreaza la temperatura constanta ceara, pentru ca aceasta sa fie in forma lichida. De asemenea mai este utilizat un instrument din fier unde se aseaza oul pentru ca ceara sa se topeasca mai repede.
	Doamna Vasilena lucreaza cate 120 de oua odata, aplicand etapele in zile diferite. Pe parcursul unui an lucreaza in jur de 600 de oua pe care, in preajma Pastelui le vinde in piata sau altor personae interesate. Aceste oua mai sant vandute si muzeului etnografic din Radauti pentru ca turistii sa poata admira si cumpara aceste mici bijuterii ale traditiei “hutanesti”.
Daca lasam privirea sa zaboveasca asupra unui ou incondeiat, el ne transimite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri. (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre care intra in rezonanta cu sufletul nostru.

Articol scris de Amalia Ciobanu si Diana Caciur

Gospodaria

Hutulii sunt niste oameni foarte ospitalieri. Ei ne-au primti cu usurinta in casa, parte din sufletul lor. Din prima clipa ne-au pus la masa, observand oboseala ce se citea pe chipurile noastre. Ne-au servit cu mancare si cu cate un pahar de apa rece, limpede care ne-a ajutat sa ne refacem puterile.Discutia a inceput natural. Intrebarile veneau de la sine, ne-am lasat furate de atmosfera feerica create de d-na Mitrana. Femeia isi trece o palma peste privirea albastra, ca si cum ar vrea sa stearga astfel, printr-un simplu gest, toate suferintele vietii sale. Pentru cateva clipe am trait si noi din cuvintele ei, am calatorit cu gandul spre indepartatul trecut, acolo unde traditiile si lumea hutulilor era neatinsa de modernitate, radacinile ei erau pure. Simteam emotia din glasul femeii in momentul in care isi depana viata, spunand lucruri pe care le-a lasat adormite in trecut de multa vreme, iar astazi le readucea la viata cu atata placere in fata unor staini.

A inceput sa ne povesteasca despre casa in care ne aflam. Este o casa de la munte, construita integral din lemn, ce dateaza inca din 1938. Lemnul pentru casa a fost taiat intr-o singura zi, in luna februarie, pe un ger de -20 de garde, avand convingerea ca astfel casa va fi mai trainica. Lemnul era lucrat manual. Temelia este de piatra, pe care sunt asezate barne lungi, care incheiate“staneste”.Constructia se caracteriza prin masivitate, prin dimensiuni mari.

Acoperisul inalt cu streasina larga asigura in jurul casei un spatiu mare, de protectie. Peretii laterali depasesc fatada cu 60-70 cm in partea interioara, formand o latura a gangului. Interiorul este caracterizat de aceasta succesiune “camera-tinda-camera”. Incalzirea casei se realizeaza datorita unei sobe asezate pe peretele dinspre tinda ce ocupa un sfert din suprafata camerei. Coltul cu vatra grupeaza in jurul sau obiectele necesare pentru prepararea hranei. In continuare se gaseste patul, loc pentru odihna si pentru pastrat tesaturi, haine, zestrea ramasa odata cu casa de la mama d-nei Mitrana. Pe pereti icoanele sunt asezate inspre rasarit iar fotografiile pe cel dinspre miazazi.

Pe langa locuinta, in curte se mai afla grajdiul pentru vite care adaposteste doua vaci, un vitel si doi cai mari. In curte se mai gasesc o multime de pasari: gaini, curcani, cucosi si rate al caror oracait ce impleteste cu sunetul izvorului care urmandu-si cursul din munte se varsa in helesteul din spatele casei. Langa grajdi se gaseste sopronul care adaposteste o multime de lemne, simbol al trudei depusa pentru iarna ce urma. In partea dreapta a grajdiului se observa un sopron mai mare, fara usi, in interiorul caruia se gasesc doua faitoane, o sanie, o roaba, si alte instrumente pentru lucrat pamantul, lucruri despre care ne-a vorbit domnul Stoler.

Aceste unelte fac parte din viata de zi cu zi a oricarui hutul. Cu ajutorul lor, acesti oameni isi seamana truda pe pamanturile batrane, dar atat de obisnuite cu muncare ce le face sa rodeasca. Domnul Vasile ne-a vorbit despre ocupatiile hutulilor dandu-ne drept exemplu viata lui. Cei mai multi locuitori se ocupa cu cresterea oilor, vitelor cornute si cailor, care sunt folositi in padure la exploatarea lemnului. Familia Stoler isi da vitele la pascut in apropierea gospodariei caci, pasunea se afla in jurul gospodariei iar padurea este foarte aproape. Din laptele obtinut, Doamna Mitrana prepara branza, smantana, cas, care sunt folosite in alimentatia familiei sau sunt date spre vanzare.

Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana le ingreuneaza existenta, deoarece ei nu dispun de tehnica necesara pentru prelucrarea laptelui. Acest lucru va insemna, probabil o diminuare semnificanta a veniturilor si o schimbare in modul lor de viata. Unii hutuli au optat deja pentru o viata mai usoara, in noile conditii politice stabilindu-se in satele de la poalele muntilor. Acesti oameni au renuntat si la unele traditii, care desi aveau in viata lor o semnificatie covarsitoare , au fost inlaturate in favoarea modernitatii. Spre exemplu mai multe familii au coborat din catunul Pleoscii, in satul Paltin adoptand calendarul pe stil nou. Intrebarea este: “ Isi vor pierde hutulii identitatea?”. Raspunsul ramane o incertitudine, pe care numai timpul o poate elucida.

O alta poblema cu care se vor confrunta hutulii este legata de agricultura. In present cultura plantelor este practicata, sub forma unor gradini de legume in aporopierea locuintei si a cate unui ogor de cartofi in locurile mai insorite. Domna Mitrana ne-a spus ca se mai cultiva graul, secara si orzul de vara, insa cu o perioada se vegetatie mai scurta; se semana in luna mai si se recolta in octombrie. Dumneaiei aminteste ca se mai cultiva <“>hrisca<”> numita si “hrisca”, “risca” sau “tatarca”, din a carei samanta se prepara painea.

In trecut se cultiva si canepa, pe suprafete mici in apropierea locuintei. Se topea la roua si la bruma si se usca pe o scara in apropierea unui cuptor de piatra in care ardea focul. Astfel de cuptor era cate unul intr-un sat. In satele, locuite de hutuli au existat multe instalatii tehnice: mori, loinite, pive, darace, si fierastraie.

Cu noile conceptii introduce de Uniunea Europeana agricultura nu se va mai putea practica la intamplare. Se pune problema organizarii spatiului agricol. Se doreste: cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic si asigurarea dezvoltarii rationale a productiei precum si utilizarea optima a factorilor de productie, in special a fortei de munca; stabilizarea pietelor;luarea masurilor pentru ca produsele sa ajunga la consumator cu preturi rezonabile. Toate aceste masuri pun in dificultate omul simplu de la munte pentru care agricultura a constituit o ocupatie elementara deoarece ii asigura hrana si venit prin vinderea produselor.

Taierea lemnului a reprezentat si reprezinta alaturi de agricultura si cresterea animalelor o alta ocupatie elementara. Lemnul era folosit in constructia asezarilor, drept combustibil sau ca materie prima pentru infaptuirea unor creatii de o deosebita valoare artistica, cum ar fi lazile de zestre si diferite instrumente muzicale sau agricole.

Limba Hutula – Hutulschii Izec

Graiul hutul prezinta “din punct de vedere fonetic, un aspect cu totul distinc in cadrul dialectologiei ucrainene”, opinie constatata de I. Patrut, care analizand dialectal hutul din calea superioara a Sucevei constata ca nici macar in aceasta, mai expusa influentelor romanesti ulterioare, “nu exista aproape nici o trasatura fonetica romaneasca”, ceea ce il face pe cercetator sa vada in aceasta populatie slavi autentici, neamestecati cu romanii.

Se conchide ca studierea graiurilor hutule duce la ideea ca a existat initial un substrat local al acestora, o anumita formatiune tribala straveche est-slava. Toate greiurile hutule s-ar fi diferentiat, in functie de anumite influente de mai tarziu (romanesti, maghiare).

Localitati din România în care exista vorbitori ai dialectului hutul: Izvoarele Sucevei, Moldova-Sulita, Benia, Breaza de Sus, Breaza, Magura, Lupcina, Cosilava, Brodina, Brodina de Sus, Sodau, Zalomestra, Cunurschi, Dotulsca, Argel, Rosca, Damacusa, Ciumârna, Iedu, Cârlibaba, Moldovita, Vatra Moldovitei, Ulma, Nisipitu, Paltin.

DICTIONAR HUTUL - ROMAN

DICTIONAR ROMAN – HUTUL

Impresii de calatorie

O lumina calda si jucausa imi mangaie pleoapele incarcate de somn , primul semn ca o noua zi a inceput. Astazi ne asteapta o zi ce sfideaza rutina. Vom merge intr-un sat locuit de hutuli, la 4 kilometrii de granita cu Ucraina, un catun aflat la marginea Uniunii Europene.

Acelasi soare placut ne insoteste si in gara din Radauti, asteptand trenul spre Nisipitu. Un suierat prelung se aude. Ne luam ghiozdanele in spate iar in momentul in care trenul a oprit in dreptul nostru, ne-am urcat alegandu-ne locurile de la geam. Soarele continua sa ne urmareasca in timp ce caldura lui inglobeaza lacom racoarea diminetii care treptat dispare.

Traversam mai multe gari. Noi coboram la Nisipitu, in cea mai indepartata si ascunsa gara din Bucovina. Este o gara mica, ce se inscrie in aceeasi atmosfera misterioasa ce se ascunde si in natura din acele locuri. Urmam un drum, prafuit de colb si timp, un drum ce pare parasit. Rareori se aude din departare motorul unei masini, care ajunge din ce in ce mai aproape de noi, pana ce ne lasa in urma invaluite intr-un nor de praf.

Dupa o jumatate de ora de mers continuu ajungem in Paltin, unul din satele din comuna Brodina. De aici ne vom continua calatoria prin padure. Mai intai insa oboseala ne determina sa ne asezam pe o cioata mare, care strajuia intrarea. Ne ridicam privirile si intalnim cerul care se acoperise cu un zabranic sur. In departare linistea este taiata de proemineta unui tunet. Sunetul ne indeamna sa ne grabim.

	Drumul din padure pare a complota cu lumea misterioasa a hutulilor, parand a fi obisnuit si resemnat cu picaturile grele a ploii. Stropii tacerii se contopesc cu cei ai atingerii divine pe care o simtim pasind pe cararea serpuita ce se pierde printre trunchiurile copacilor sculptati de trecerea ireversibila a timpului.
Drumul a fost destul de greu pentru niste persoane nefamiliarizate cu acest mediu, dar indulcit de frumusetea frapanta a imprejurimilor si de mirosul specific al prafului inmuiat de picaturile de ploaie. Deodata cararea se bifurca . In fata noastra se deschide o panorama marginita de munti, a caror inaltime desi neuniforma creaza iluzia unor ziduri, care strajuiesc o cetate misterioasa, o lume in care timpul si spatial se rescriu la ciripitul fiecarei pasari.
	In fata noastra, o gramada de iarba uscata, arsa de arsita soarelui si indulcita de ploaia ce tocmai s-a oprit, arata ca “locuitorii cetatii“ sunt acasa. Suntem in catunul Pleoscii . Privirea se opreste asupra micilor constructii imprastiate ca si cum am fi intr-o lume de poveste. Imaginile par a fi decupate dintr-o carte veche ce te face sa te intrebi cine sunt acesti oameni…?

In departare observam un calaret care se apropie de noi, ne da buna ziua si se pierde pe acelasi drum pe care am urcat noi. Ramanem profund uimite de faptul ca, acel calaret era o femeie. Mirarea a fost cu atat mai mare cu cat maiestria si priceperea cu care comunica cu acel animal erau atat de firesti.

Intram in aceasta lume, la inceput cu o oarecare retinere. Observam in poarta unei gospodarii un batranel alaturi de sotia sa, care cu zambetul lor ne-au dat curajul de a ne apropia. Am intra in vorba cu ei. I-am intrebat daca ne pot oferi informatii referitoare la: oroginea,gospodaria, ocupatiile, traditiile muzica si religia ,  pe care o au. Ne-a surprins caldura cu care acesti oameni ne-au primit in viata lor, si deschiderea cu care ne-au prezentat aspecte din trecutul lor. Aceste persoane care ne-au impartasit momente din existenta lor se numesc Stoler Vasile si sotia sa Mitrana, impreuna cu cele doua fiice: Zeliuc Ana si Crevco Vasilena.

SURSA- HUTULI.COM

În 28 aprilie 2010, sub titlul “Găina, ministrul Borbély şi somnul de la Mediu”, arătam în Jurnalul Naţional modul absolut defectuos în care, instanţele de resort – Agenţia de Protecţie a  Mediului Suceava, cu complicitatea Ministerului Mediului – au favorizat, prin aprobări,  producerea unui grav atentat ecologic: execu­ta­rea a şapte hidrocentrale private pe râul Neagra Broştenilor din judeţul Suceava. Fiecare instalaţie având, con­form proiectului, o conductă lun­g­­ă de 4-5 kilometri ce urma să cap­te­ze 70% debit, practic, acest superb râu urma să dispară pe întregul cursul său semnificativ. Pe lângă textul din Jurnalul Naţional, despre viitorul aten­tat de mediu de la Suceava am mai semnat atunci alte două texte, tot în presa centrală. De­o­po­trivă, am adresat direct ministrului László Borbély un memoriu în care îl avertizam asu­pra ilegalităţii şi imo­ra­lităţii unei ast­fel de iniţiative private, care su­pu­ne interesul naţional şi patrimonial interesului local şi per­so­nal al unor ignoranţi. Toate demersurile fiind făcute cu nădejdea că răul trebu­ie prevenit, jurnalistul nefiind numai un etern bocitor post festum, cu ra­ting de succes.

Revoltă sine materia
Ministrul mi-a telefonat revoltat. Nu însă de “legalizarea” viitoarei agresiuni de mediu, ci de felul în care îl interpelasem, numindu-l “ungur ro­mânesc”. Totodată a ţinut să subli­ni­e­ze că trebuia să mă adresez în pre­a­labil consilierilor săi de la care aş fi aflat că “toate actele sunt în regulă”. Am pus doar pe seama naivităţii omului faptul că, la vârsta sa, nu înţelegea că la ora actuală, în România, actele care consfinţesc ilegalităţi şi ne­drep­tăţi nu sunt o problemă. Şi am aşteptat răspunsul ministerial scris. Mi-a par­venit în cele din urmă, fundamentat pe adresa nr. 3568/ 30.03.2010, emi­să de Agenţia pentru Protecţia Me­diului Suceava şi semnată de di­rectorul acesteia, Constantin Probo­tea­nu. Acesta explica aprobările insti­tu­ţiei sale deoarece firma “Tabita Tour a parcurs la timp toate etapele procedurale”, “a depus la timp toate do­cu­mentele”, a făcut public (într-un ziar local) “anunţul privind solicita­tea aprobărilor de mediu”, iar lu­crările “nu sunt în preajma unor arii protejate”. Şi conchidea: “Conside­răm că realizarea proiectului «Ame­na­jare Hidroenergetică Neagra» nu va afecta grav şi pe termen lung ecosistemul de pe râul Neagra Broşteni”.

Credinţa în domnul. Domnul dolar
Firma Tabita Tour, inclusă în Filadelfia Group, aparţine unor penticostali şi are sediul în Bistriţa. Tupeul acestora şi aprobările nu par să fie străine de protecţia politică, asigurată pe plan local local de preşedintele CJ Suceava, pedelistul Gheorghe Flutur, implicit de cointeresarea primarului Broştenilor, Ste­liean Chi­rilă, de la acelaşi partid. Ce poate fi în  capul unui individ care îşi închipuie că are dreptul să confişte, unei ţări şi vieţii, un râu de munte, rămâne însă o problemă de ordin psihia­tric.

Istorie veche şi istorie recentă
În aprilie 2009, şeful Ocolului Silvic, Emil Bocăneţ, opinia împotriva construcţiei acestei salbe de hidrocentrale, fapt firesc la un silvicultor care, prin studii şi funcţie, gestionează fau­na acvatică a râurilor de munte din teritoriu. Deopotrivă am avut dia­lo­guri încurajatoare cu directorul Direcţiei Silvice Suceava, Mihai Mi­he­ţiu. Ambii cunoşteau istoria Ne­grei: prin anii ’80, fabulosul râu scă­pase de un uriaş baraj hidroenergetic, graţie strădaniilor a doi oameni cu vocaţie – academicianul Victor Giur­giu, acum octogenar, şi Grigore Ţur­ca­­nu, silvicultor local. La acea vreme, Ceau­şescu înţelesese necesitatea conservării valorosului ecosistem de pe Neagra Broştenilor.

Energie verde, cu preţul vieţii
Afacerea cu “energie verde” este un adevărat furt al căciulii:  pro­du­că­to­rii acestei energii primesc câte un “cer­tificat verde” pentru fiecare MWh furnizat reţelei, act pe care, ul­te­­rior, îl vând scump pe o piaţă speci­a­li­zată, spre marii producători de ener­g­ie electrică: poluatori, care sunt obligaţi să deţină un număr de certificate verzi. Implicit, preţul ener­giei creşte la consumator. Preţul uriaş îl plătesc însă mediul şi biodiversitatea.

Necrofagii Negrei: SC Energy BV şi Tabita Tour
Cum ciolanul este gras, la Tabita Tour s-a adăugat pe parcursul anului 2010 şi firma Energy BV srl, având bi­rouri, cu totul întâmplător, într-o clă­dire din centrul Broştenilor, aflată în proprietea primarului. Cum multe terenuri din lunca Negrei aparţin Primăriei, în şedinţele de Consiliu Local, primarul Chirilă a venit cu pro­punerea de parteneriat cu firmele pri­vate, Primăria urmând să ofere te­renurile sale prin care trece râul. Un parteneriat sfidător, în care comunitatea urma să primească doar 1% din beneficiile exploatării energeti­ce, res­­tul de 99% revenind întreprin­ză­to­ri­lor privaţi. La ultima şedinţă cu aceas­tă temă, cea din iunie 2010, pro­punerea de parteneriat a fost res­pin­să, prin votul negativ al consi­li­e­rilor. Cu toate acestea, Energy BV srl a în­ce­­put lucrările la prima hidrocen­tra­lă, pe terenul Primăriei, în zona pe­pi­nierei silvice “Brânzăria”. Se lu­crează muţeşte, fără vreo tablă indica­toare de şantier, conţinând, după le­ge, da­tele obiectivului. Valea a fost răs­tocită şi, în plină boişte a păs­tră­vului, al­bia veche a secat. În paralel, repre­zen­­tanţii Tabita Tour achi­ziţionează te­­renuri de la localnici, mizând pe schim­bul acestora cu terenurile de stat stră­bătute de râu, aflate în ad­ministra­rea Ocolului  Silvic Broşteni. În­scris între timp în PDL, şeful de ocol, inginerul Emil Bocăneţ, nu pare acum să se mai opună pro­iectelor.

Un prefect minţit? E posibil
Şeful comisiei economice din Primărie, consilierul Gheorghe Bă­lan, a sesizat în scris Instituţia Pre­fectu­lui Suceava asupra ilegalităţii ac­telor şi, implicit, lucrărilor debuta­te. În opinia sa – susţinută cu probe de acte, în copii – explicaţia constă în fal­sificarea  procesului-verbal al şe­dinţei în care s-a respins prin vot în­robi­torul şi nocivul parteriat. Cu toate acestea,  delegaţia trimisă de prefectul judeţului, Sorin Arcadie Po­pescu, nu a găsit nereguli. Calea acţionării în ins­tanţa de judecată a Primăriei Broş­teni pare să fie aşadar unica soluţie de îm­piedicare a unui major dezastru eco­logic. Fireşte, pe lângă ipotetica ză­dărnicirea acestuia de către silvi­cultorii de la Ocolul Silvic Broşteni, re­fuzând schimburile de terenuri şi uci­derea faunei acvatice, o îndatorire profesională şi, deopotrivă, morală.

sursa jurnalul.ro

Program Zilele Dornei 2011

Vineri 14 octombrie 2011
Ora 12.00 Deschiderea oficială –Sala Oglinzilor, Primăria Municipiului Vatra Dornei
-primire delegaţie Polonia
-lansare de carte Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor-„Îndemn” şi „Legenede şi adevăr” – Gruia Ungurian şi „Parfumul dimineţii”-Gheorghe Vicol
Ora 15.00 Sărbătorirea cuplurilor de aur” –Sala Oglinzilor, Primăria Municipiului Vatra Dornei

Spectacol
Ora 17.00 Fanfara Municipiului Vatra Dornei
Ora 17.15 Ansamblul „Brăduleţul” Dorna Arini
Ora 17.45 Mădălina Candrea
Ora 18.00 Ansamblul „Maramureşul” Viseu
Ora 18.45 Ionuţ Candrea
Ora 19.00 Ansamblul „Balada” Bistriţa
Ora 19.40 Ansamblul „Dorna Dorului” Vatra Dornei
Ora 20.20 Fuego

Sâmbătă, 15 octombrie 2011

Ora 19.00 Nord-Est
Ora 19.30 Iordan Steps In Time-moment coregrafic
Ora 19.40 Datina
Ora 20.30 Andreea Bănică

Duminică, 16 octombrie 2011

Ora 15.00 Fanfara Municipiului Vatra Dornei
Ora 15.15 Ansamblul „Dor bucovinean” Dorna Candrenilor
Ora 15.45 Ionuţ Candrea
Ora 16.00 Ansamblul „Poieniţa” Poiana Stampei
Ora 16.30 Ilioara Ştefănel
Ora 17.00 Ansamblul „Plaiurile Dornelor” Vatra Dornei
Ora 17.30 Mădălina Candrea
Ora 17.45 Ansamblul Profesionist „Doina Oltului”-solişti vocali Cătălin Bărbulescu, Victoria Cică, Gabriel Zăvoianu si Costinel Alexandrescu
Ora 19.15 Ştefan Bănică JR
Focuri de artificii

PREZINTĂ: DORU BIGHIU

Preşedintele jurnaliştilor de turism: “România înseamnă Bucovina”

festival-târg al produselor tradiționaleediția a III-a, 2011

Manifestarea va avea loc în comuna Vama din județul Suceava, în incinta Stadionului comunal.Evenimentul reunește pensiunile și hotelurile din zona Vama-Bucovina și este un bun prilej de a se cunoaște și valorifica potențialul turistic al Bucovinei și de a promova inegalabilele produse culinare tradiționale locale.
PROGRAM

Sambata 24.09.2011
Ora 10.30-11.00 -

Deschiderea manifestărilor, în fata Căminului cultural din Vama-Intâlnirea participantilor şi a invitatilor

Ora 11.00-12.00 -

Sosirea pe stadionul din Vama- Deschiderea Festivalului Hribului- ediţia a III-a
Ora 12.00-12.45

Cânt si joc de pe meleagurile nord – bucovinene:- Dansuri populare cu un grup al ansamblului „Dor bucovinean” de la Centrul bucovinean de artă pentru cultura românească Cernăuţi;-Cântă şi ne încântă solişti vocali ai ansamblului vocal folcloric „Perla”de la Centrul bucovinean de artă pentru cultura românească Cernăuţi.
Ora 12.45- 13.30 -

Expozitie-concurs de gastronomie pe bază de hribi,ciuperci şi fructe de pădure;- Premierea celor mai originale produse şi retete
Ora 13.30–15.00 -

Tinere speranţe ale folclorului bucovinean în recital
Ora 15.00-17.00 -

Lansarea primului volum de epigrame si poezii umoristico-satirice, intitulat „PETE DE RUGINĂ” a autoarei Cătălina Orsivschi ( Editura Rocad Center Iaşi) sub egida Academiei Libere „Păstorel” Iaşi-Degustări de vinuri de Iasi pe plaiuri bucovinene
Ora 17.00-19.00 -

Program folcloric cu participare de artisti consacraţi din Bucovina
Ora 19.00-22.00 -

Seară folk cu participarea extraordinară a cantautorului Ilie Micolov- Trupa Icarus- Alte surprize
Ora 22.00 -

FOC DE TABĂRĂ

Duminică, 25.09.2011
Festivităţi şi programe artistice organizate cu prilejul Zilelor comunei Vama.

vineri, 7 octombrie

Hotel Best Western Bucovina – Sala Tisa
10:00 • Deschiderea oficiala
11:00-13:00 si 15:00-19:00 • Concurs FILM-proiectii
20:00-23:00 • Medalion Stere Gulea. Proiectie filme: “Vulpe, vânator” si “Stare de fapt”, cu participarea extraordinara a actritei Mara Grigore si a regizorului Stere Gulea.

Sala multimedia Cetatii (fosta centrala termica)
10:00-11:00 • Deschiderea oficiala a Centrului de Informare, Consiliere si Asistenta
11:00-14:00 • Workshop Fotografie. Tehnici de editare in Photoshop. Cornelia a Anghel.

Hotel Best Western Bucovina – Parcare
17:00 • Workshop Fotografie. Peisaj – deplasare la Plesa. Invitati speciali: Dinu Lazar, Mirjam Letsch.

Baza de Agrement Arinis
21:00-22:00 • Devoratorii de film - proiectie film in aer liber: Buna! Ce faci?
sâmbătă, 8 octombrie

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina
10:00 • Vernisaje expozitii fotografie*
Nud • Anca Cernoschi
Carbune pe zapada • Cornelia Anghel
Calator intr-o lume care mai exista • Expozitie internationala – Fotoclubul Marul si invitatii.

Sala multimedia Cetatii (fosta centrala termica)
11:00-14:00 • Workshop Fotografie. Nudul in fotografie, Anca Cernoschi.

Colegiul “Alexandru cel Bun” Gura Humorului
12:00-15:00 • Workshop Film. Participa cineastii Stere Gulea, Laurentiu Damian si actrita Mara Grigore.

Casa de Cultura
12:00-14:00 • Concurs DIAPORAMA – proiectii

Hotel Best Western Bucovina – Parcare
17:00 • Workshop Fotografie. Peisaj – deplasare pe Runc. Invitati speciali: Dinu Lazar. Mirjam Letsch.

Hotel Best Western Bucovina – Sala Tisa
18:00-20:00 • Seara filmului italian – Zeffirelli

Baza de Agrement Arinis
21:00-22:00 • Devoratorii de film – proiectie film in aer liber: Nunta in Basarabia

duminica, 9 octombrie

Hotel Best Western Bucovina • Sala Tisa
11:00 • Festivitatea de premiere – Gala laureatilor – Toamna la Voronet XXXI
• Recital Corul barbatesc Lira din Gura Humorului

Baza de Agrement Arinis
10:00-16:00 • FOTOsinteza – Expozitie internationala de fotografie în aer liber*
18:00 • Concert Hi-Q
20:00 • Devoratorii de film – proiectie film in aer liber: Avatar – 3 premii Oscar 2010

30 de localităţi sucevene vor participa la programul „Crăciun în Bucovina”

Manifestările cuprinse în programul „Crăciun în Bucovina” de anul acesta vor avea loc în 30 de localităţi ale judeţului Suceava. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a declarat în cadrul unei întâlniri cu primarii suceveni că în momentul de faţă a fost definitivat programul manifestărilor pentru „Crăciun în Bucovina”, acestea urmând să se desfăşoare în mai multe zone ale judeţului.

„Vă îndemn să fiţi gazde bune şi să încercăm să ne comportăm şi să ne mobilizăm corespunzător pentru un judeţ turistic. Este foarte important ca orice amănunt legat de seriozitatea noastră să fie bine pus la punct. Trebuie să încercăm să fim gazde bune pentru că deja judeţul Suceava este apreciat şi nu cred că acestea sunt vorbe goale”
- le-a spus Gheorghe Flutur primarilor suceveni.

Potrivit programului „Crăciun în Bucovina”, în data de 16 decembrie, pe esplanada din faţa Consiliului Judeţean Suceava va fi deschis Târgul de Crăciun, în cadrul căruia, în fiecare zi, până pe 23 decembrie a.c. vor avea loc spectacole de colinde. De asemenea, pe 22 decembrie, de la ora 9:00, în Muzeul Satului Bucovinean va avea loc „Ignatul porcului” şi, tot în aceeaşi zi, de la 19:30, în Catedrala Romano-Catolică din Suceava va avea loc un concert de colinde susţinut de Grigore Leşe.
Potrivit programului, în perioada 23 – 31 decembrie, în parcarea Iulius Mall va avea loc „Săptămâna magică – Târgul de Crăciun”. Spectacolul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou va fi organizat în data de 27 decembrie, pe esplanada din faţa Consiliului Judeţean, în cadrul căruia sucevenii vor putea asista la parada formaţiilor de datini şi obiceiuri din mai multe localităţi ale judeţului.

Sursa: monitorulsv.ro

Programul „Crăciun în Bucovina” Rădăuți

• Data: 10 decembrie – 6 ianuarie
• Ora: -
• Locaţia: Aleea din faţa Primăriei Municipiului Rădăuţi
• Evenimentul: Târg de Crăciun
• Detalii. Formaţii: -

• Data: 15 decembrie
• Ora: 18.00
• Locaţia: Sala de Spectacole a Casei de Cultură din Rădăuţi
• Evenimentul: Concert de colinde „Feeria Crăciunului”, ediţia a III-a
• Detalii. Formaţii: Formaţii de copii, tineri şi adulţi de la Vicovu de Sus, Laura, Horodnic de Sus, Milişăuţi, Corul Forumului German Corul Bisericii Romano-Catolice

• Data: 18 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Catedrala Municipală Rădăuţi
• Evenimentul: Concert de colinde Hristos se naşte, Slăviţi-L !
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Bilca şi de la Şcoala nr. 3 din Rădăuţi

• Data: 22 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Sala de Spectacole a Casei de Cultură din Rădăuţi
• Evenimentul: Concert de Crăciun
• Detalii. Formaţii: Filarmonica Botoşani

• Data: 30 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: Parcarea Centrală a Municipiului Rădăuţi
• Evenimentul: Festivalul de Datini şi Obiceiuri
• Detalii. Formaţii: Florile Bucovinei, Volovăţ, Vicov, Straja, Suceviţa, Marginea

• Data: 31 decembrie
• Ora: 23.00
• Locaţia: Parcarea Centrală a Municipiului Rădăuţi
• Evenimentul: Spectacol de Revelion
• Detalii. Formaţii: -

Programul „Crăciun în Bucovina” Suceviţa

• Data: 6 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: Popas Turistic Bucovina
• Evenimentul: Cinstire bătrânilor Suceviţei
• Detalii. Formaţii: Sărbătorirea cuplurilor care împlinesc 50 de ani de la căsătorie (nunta de aur) şi a nonagenarilor

• Data: 16 decembrie
• Ora: 16.00
• Locaţia: Popas Turistic Bucovina
• Evenimentul: „Crăciun în Suceviţa – Crăciun în Bucovina” Program de colinde
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din comuna Suceviţa

• Data: 25 decembrie
• Ora: 15.00
• Locaţia: Popas Turistic Bucovina
• Evenimentul: Colindaţi şi vă bucuraţi !
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din comuna Suceviţa

• Data: 25 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Complex Turistic Voievod
• Evenimentul: Colindaţi şi vă bucuraţi !
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din comuna Suceviţa

• Data: 26 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: În faţa Mânăstirii Suceviţa
• Evenimentul: „Am pornit să colindăm” – Festival de datini şi obiceiuri strămoşeşti ale sărbătorilor de iarnă, ediţia a VIII-a
• Detalii. Formaţii: Grupuri de copii şi adulţi din comuna Suceviţa, Malanca de la Volovăţ, Căiuţii de la Calafindeşti, Banda lui Palenciuc de la Straja, Colindătorii de la Marginea – Urşii de la Preuteşti, Ceata de la Dolheşti

• Data: 31 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: În faţa Mânăstirii Suceviţa
• Evenimentul: Trageţi Brazda, Măi Flăcăi !, Parada costumelor, măştilor şi a Formaţiilor de obiceiuri şi tradiţii ale sărbătorilor de iarnă
• Detalii. Formaţii: Formaţii din comuna Suceviţa şi din vecinătăţi

• Data: 31 decembrie
• Ora: 18.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Deplasarea formaţiilor la casele de gospodari, pensiuni, hoteluri
• Detalii. Formaţii: Formaţii din comuna Suceviţa şi din vecinătăţi

Programul „Crăciun în Bucovina” Putna

• Data: 23 decembrie
• Ora: 13.00
• Locaţia: Casa Muzeu
• Evenimentul: Concert de colinde (repetiţii)
• Detalii. Formaţii: Formaţii locale

• Data: 24 decembrie
• Ora: 10.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Grupuri de colindători se vor deplasa în comună
• Detalii. Formaţii: Formaţii locale

• Data: 25 decembrie
• Ora: 15.00
• Locaţia: Casa Muzeu
• Evenimentul: Concert de colinde
• Detalii. Formaţii: Formaţii locale

• Data: 25 decembrie
• Ora: 23.00
• Locaţia: Mânăstirea Putna
• Evenimentul: Slujbă şi concert de colinde
• Detalii. Formaţii: Corul mânăstirii şi alte coruri din comunele din jur

• Data: 26 decembrie
• Ora: 12.00
• Locaţia: Primăria Putna
• Evenimentul: Teatrul Popular „Ştefan cel Mare” din Vicov de Sus
• Detalii. Formaţii: Artiştii de la Teatrul Popular „Ştefan cel Mare” din Vicov de Sus, cu călăreţi, personaje costumate de epocă şi buciume, Urşii de la Preuteşti, Ceata de la Dolheşti

• Data: 29 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: Primăria Putna
• Evenimentul: Malanca, datini şi obiceiuri de iarnă
• Detalii. Formaţii: Copii de la Şcoala din Putna

• Data: 31 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: Primăria Putna
• Evenimentul: Urături şi malanca tradiţională cu ursul, urături şi buhaiul
• Detalii. Formaţii: Formaţii locale

• Data: 31 decembrie
• Ora: 10.00 – 24.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Obiceiuri de Anul Nou: pluguşor, malanca, urături
• Detalii. Formaţii: Grupuri de copii şi de adulţi din localitate

• Data: 1 ianuarie
• Ora: Toată ziua
• Locaţia: Comuna Putna
• Evenimentul: Tradiţia populară a semănatului
• Detalii. Formaţii: Grupuri de copii şi de adulţi din localitate

Programul „Crăciun în Bucovina” Câmpulung Moldovenesc

• Data: 15 decembrie – 31 decembrie
• Ora: -
• Locaţia: Platoul central
• Evenimentul: “La zece căsuţe” Târgul de Crăciun 2011
• Detalii. Formaţii: Căsuţe de lemn personalizate: “Dar din Dar”, “Căsuţa Piticilor”, “Bucatele Bunicii”, “Crăiasa Zăpezii”, “La Fereastră”,”Veni, Vidi, Vinul”, “Floare de Colţ”,”Poveste de Ciocolată”,”La Baciu”,”Căsuţa de Lapte”, Comercializarea produselor tradiţionale sezoniere: ornamente de brad, jucării, obiecte artizanale, cadouri, dulciuri, produse ale producătorilor şi procesatorilor locali de lapte şi carne, panificaţie, obiecte de cult religios etc.

• Data: 15 decembrie – 15 ianuarie
• Ora: -
• Locaţia: Casa de Cultură
• Evenimentul: Expoziţia fotografică “Câmpulung Moldovenesc 1411-2011”
• Detalii. Formaţii: -

• Data: 19 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Spectacol de colinde şi obiceiuri populare
• Detalii. Formaţii: Şcoala generală nr. 2 “George Voevidca”, Colegiul Militar Naţional “Ştefan cel Mare” şi Centrul Şcolar Câmpulung Moldovenesc

• Data: 19 decembrie
• Ora: 18.00
• Locaţia: Catedrala “Adormirea Maicii Domnului”
• Evenimentul: Concert de colinde religioase
• Detalii. Formaţii: Corul “Academica” din Câmpulung Moldovenesc, dirijor Emil Forfotă

• Data: 19 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Spectacol folcloric
• Detalii. Formaţii: Ansamblul folcloric “Arcanul” din comuna Fundu Moldovei

• Data: 20 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Spectacol de colinde şi obiceiuri populare
• Detalii. Formaţii: Şcoala Generală nr. 3 “Bogdan Vodă” şi Colegiul Silvic “Bucovina”

• Data: 20 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Spectacol folcloric
• Detalii. Formaţii: Ansamblul folcloric “Cetina” comuna Vama

• Data: 21 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Spectacol de colinde şi obiceiuri populare
• Detalii. Formaţii:Şcoala Generală nr. 4 “Teodor Stefanelli”, Grup Şcolar nr. 1, Colegiul Naţional “Dragoş Vodă”

• Data: 21 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Crăciun în Bucovina
• Detalii. Formaţii: Clubul Copiilor şi Elevilor din Câmpulung Moldovenesc

• Data: 22 decembrie
• Ora: 18.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Decembrie, decembrie…
• Detalii. Formaţii: Concert de muzică folk, solişti şi formaţii locale. Invitat surpriză.

• Data: 23 decembrie
• Ora: 18.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Vine, vine Moş Crăciun !
• Detalii. Formaţii: Carnavalul copiilor. Paradă, jurizarea şi premierea costumelor. Jocuri, concursuri, surprise. Moşul şi Crăciuniţele – cadouri pentru copii.

• Data: 23 decembrie
• Ora: 20.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Concert extraordinar “Colindă, sfântă colindă”
• Detalii. Formaţii: Corul “Academica” din Câmpulung Moldovenesc, dirijor Emil Forfotă

• Data: 25 decembrie
• Ora: 18.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Moş Crăciun
• Detalii. Formaţii: Moş Crăciun va împărţi daruri pentru copii

• Data: 25 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: Platoul central
• Evenimentul: Foc de artificii
• Detalii. Formaţii: Administraţia locală

• Data: 27 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Scena Platoul central
• Evenimentul: Crăciunul în sărbătoare – festival de datini şi obiceiuri. Program artistic.
• Detalii. Formaţii: Jocul măştilor de la Ciocăneşti, Malanca de la Vatra Moldoviţei, Plugul de la Capu Satului, Bungherii de la Câmpulung, Caprele de la Poiana Stampei, Caprele de la Fundu Moldovei, Urşii de la Capu Câmpului, Ansamblul de obiceiuri Valea Uţei, Jocul căluţului, caprelor şi a urşilor

• Data: 31 decembrie
• Ora: 13.00
• Locaţia: Biserica din Capu Satului
• Evenimentul: Urătura de Anul Nou
• Detalii. Formaţii: Formaţii locale

• Data: 31 decembrie
• Ora: 13.00
• Locaţia: Calea Bucovinei, Calea Transilvaniei, Platoul Central
• Evenimentul: „Din străbuni, din oameni buni!”, Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou
• Detalii. Formaţii:Jocul caprei, Bungherii, Ursul

Programul „Crăciun în Bucovina” Fundu Moldovei

• Data: 25 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Parcul Primăriei
• Evenimentul: Spectacol folcloric
• Detalii. Formaţii: Formaţii locale

• Data: 26 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Balul Gospodarilor
• Detalii. Formaţii: -

Programul „Crăciun în Bucovina” Pojorâta

• Data: 26 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: Căminul Cultural
• Evenimentul: Spectacol folcloric – Colinde şi obiceiuri de Anul Nou
• Detalii. Formaţii:Formaţia din Pojorâta, Bungherii şi Plugul de la Capu Satului, Bungherii de la Vama, Ceata de la Boroaia

Programul „Crăciun în Bucovina” Moldoviţa

• Data: 26 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: Piaţa Primăriei
• Evenimentul: Colinde şi obiceiuri de Anul Nou
• Detalii. Formaţii: Formaţii locale, Bungherii şi căpriţa de la Vama

• Data: 31 decembrie
• Ora: 13.00
• Locaţia: Piaţa Primăriei
• Evenimentul: Spectacol folcloric – Colinde şi obiceiuri de Anul Nou
• Detalii. Formaţii: Irozii, capra, ursul de la Volovăţ, Fanfara şi Căiuţii de la Calafindeşti, Ceata de la Boroaia

Programul „Crăciun în Bucovina” Vatra Moldoviţei

• Data: 26 decembrie
• Ora: 15.00
• Locaţia: Centrul satului
• Evenimentul: Pe la noi de sărbători – Spectacol folcloric de colinde şi obiceiuri dintre ani
• Detalii. Formaţii: Volovăţ, Calafindeşti, Bungherii şi căpriţa de la Vama

Programul „Crăciun în Bucovina” Vama

• Data: 22 decembrie – 2 ianuarie
• Ora: zilnic
• Locaţia: Esplanada din faţa Primăriei Vama
• Evenimentul: Colinde, urături, obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă (repetiţii)
• Detalii. Formaţii: Ansamblul folcloric „Cetina”, Formaţii locale

• Data: 31 decembrie
• Ora: -
• Locaţia: Esplanada din faţa Primăriei Vama
• Evenimentul: Spectacol de colinde şi obiceiuri de iarnă
• Detalii. Formaţii: Ansamblul folcloric „Cetina”, Urători, bungheri, capre, urşi, Formaţii locale

Programul „Crăciun în Bucovina” Frumosu

• Data: 26 decembrie
• Ora: 13.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Spectacol folcloric de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou
• Detalii. Formaţii: Ansamblul folcloric „Brăduţul”
  Spectacolul va cuprinde: colinde, urături, jocul caprei, jocul ursului, suită de dansuri populare specifice zonei, grup vocal, solişti vocali.

Programul „Crăciun în Bucovina” Mălini

• Data: 26 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Spectacol folcloric de colinde şi obiceiuri de Anul Nou
• Detalii. Formaţii: Capra şi colindătorii de la Mălini, Ţiganii de la Forăşti, Cerbul de la Corlata, Urşii de la Capu Câmpului

Programul „Crăciun în Bucovina” Fălticeni

• Data: 27 decembrie
• Ora: 16.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Spectacol folcloric de colinde şi obiceiuri de Anul Nou
• Detalii. Formaţii: Irozii de Sf. Ilie, Malanca de la Şcheia, Împăraţii de la Bosanci, Capra de la Dolheşti, Urşii de la Preuteşti, Arnăuţii de la Drăguşeni, Urşii de la Bogdăneşti, Ţiganii de la Forăşti, Capra de la Mălini

Programul „Crăciun în Bucovina” Gura Humorului

Bradul de Crăciun –sensul giratoriu
Scena – peste esplanada din faţa muzeului
Orăşelul Copiilor – parcul central
Târgul de Crăciun – pietonalul din stânga intrării în muzeu şi trotuarul de lângă parc, până la punctul de informare; va funcţiona în perioada 20-31 decembrie
Spaţiul de parcare – rămâne cel delimitat din faţa catedralei
“Închiderea” accesului dinspre Catedrală către parcarea din faţa muzeului – cu mai mulţi brăduţi fixaţi în support de brad.

• Data: 20 decembrie
• Ora: 18.00 – 19.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Vine, vine Moş Crăciun
• Detalii. Formaţii: Deschiderea Orăşelului Copiilor, Trupa de animatori Iaşi, Sosirea lui Moş Crăciun, Aprinderea Bradului de Crăciun şi a iluminatului festiv de Crăciun, Deschiderea oficială a Târgului de Crăciun, Program – Grupul folcloric „Voinicelul”, Mânăstirea Humorului (Uţa Candrea)

• Data: 24 decembrie
• Ora: 14.00-16.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Program de colinde
• Detalii. Formaţii: Propuneri: Corurile bisericilor ortodoxe, Forumul German, Ruşii Lipoveni, Polonezii, FAM, Biserica Adventistă

• Data: 25 decembrie
• Ora: 14.00-16.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Spectacol de Crăciun
• Detalii. Formaţii: Corul „Lira” al Casei Orăşeneşti de Cultură Gura Humorului, Formaţia din Pârteştii de Sus, Formaţii din Mânăstirea Humorului

• Data: 26 decembrie
• Ora: -
• Locaţia: -
• Evenimentul: Iarnă la Voroneţ – proiect cu finanţare europeană
• Detalii. Formaţii: Program de Crăciun la baza Pârtiei Şoimul

• Data: 27 decembrie
• Ora: -
• Locaţia: -
• Evenimentul: Iarnă la Voroneţ – proiect cu finanţare europeană
• Detalii. Formaţii: Program de Crăciun la baza Pârtiei Şoimul

• Data: 29 decembrie
• Ora: 12.00-14.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Urătura humorenilor
• Detalii. Formaţii: Grup folcloric „Dor de la Humor” ((Maria Macovei), Cetele de Anul Nou din Botoşana, Berchişeşti, Forăşti

• Data: 30 decembrie
• Ora: 15.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Parada formaţiilor de Anul Nou şi spectacolul obiceiurilor de iarnă
• Detalii. Formaţii: Formaţii locale, Capra din Dolheştii Mici, Ceata din Ostra, Urşii din Preuteşti, Mascaţii din Fundu Moldovei, Urşii din Capu Câmpului, Formaţiile din Ruginoasa, Oglinzi

• Data: 31 decembrie
• Ora: 13.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Spectacolul formaţiilor de Anul Nou din Gura Humorului
• Detalii. Formaţii: Autorizarea cetelor de Anul Nou – partiilor – din Gura Humorului

• Data: 31 decembrie
• Ora: 24.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Foc de artificii
• Detalii. Formaţii: Administraţia locală

• Data: 1 ianuarie
• Ora: 16.00
• Locaţia:
• Evenimentul: Colinde, jocuri de mascaţi
• Detalii. Formaţii: Grupul folcloric „Voinicelul”, Mânăstirea Humorului (Uţa Candrea), Copiii din Pârteştii de Sus, Copiii de la Şcolile din Gura Humorului

• Data: 2 ianuarie
• Ora: 14.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Colinde, jocuri de mascaţi, muzică populară
• Detalii. Formaţii: Grupul folcloric „Dor de la Humor” (Maria Macovei), Cerbul din Corlata

Programul „Crăciun în Bucovina” Frasin

• Data: 26 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: Tabăra Bucşoaia
• Evenimentul: Balul Gospodarilor
• Detalii. Formaţii: -

• Data: 29 decembrie
• Ora: 13.00
• Locaţia: Parcul Primăriei
• Evenimentul: De prin munţi şi de prin văi – Spectacol de obiceiuri de Anul Nou
• Detalii. Formaţii: Formaţii locale, Ţiganii de la Forăşti, Căiuţii, ursul, capra, irozii de la Botoşana, Bungherii de la Vama, Plugul de la Ostra

Programul „Crăciun în Bucovina” Mânăstirea Humorului

• Data: 26 decembrie
• Ora: 15.00
• Locaţia: Parcarea Mânăstirii Humorului
• Evenimentul: Spectacol folcloric de colinde şi obiceiuri de Anul Nou
• Detalii. Formaţii: Formaţii locale de obiceiuri, Ceata de la Boroaia, Ţiganii de la Forăşti, Cerbul de la Corlata, Caprele şi mascaţii de la Fundu Moldovei

Programul „Crăciun în Bucovina” Cacica

• Data: 26 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Balul Gospodarilor
• Detalii. Formaţii: -

Programul „Crăciun în Bucovina” Vatra Dornei

• Data: 1 decembrie
• Ora: -
• Locaţia: Str. Mihai Eminescu
• Evenimentul: Ziua Naţională a României
• Detalii. Formaţii: Depuneri de coroane, parada militară

• Data: 6 decembrie
• Ora: -
• Locaţia: În şcolile şi grădiniţele din Vatra Dornei
• Evenimentul: „Moş Nicolae bun şi darnic”, Spectacole, cadouri pentru copii
• Detalii. Formaţii: Preşcolari şi şcolari din Ţara Dornelor

• Data: 8 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: Casa de Cultură, Salonul Alb
• Evenimentul: Podoabe jucăuşe de sărbători, Expoziţie cu vânzare
• Detalii. Formaţii: Tineri meşteşugari dorneni

• Data: 14 decembrie
• Ora: 16.00
• Locaţia: Sala Oglinzilor din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei
• Evenimentul: Festivalul de proză pentru tinerii creatori dorneni „Elena Şimon”
• Detalii. Formaţii: Festivitate de premiere

• Data: 15 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Parcul Municipal Vatra Dornei
• Evenimentul: Deschiderea Orăşelului Copiilor şi a Patinoarului din Parcul Municipal Vatra Dornei, Spectacol muzical artistic de colinde
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

• Data: 16 decembrie
• Ora: 15.00
• Locaţia: Salonul alb al Casei de Cultură
• Evenimentul: „Poveşti scrise în lemn şi spuse la gura sobei”, Expoziţie de sculptură şi întâlnire cu cei mai mici povestitori dorneni
• Detalii. Formaţii: Elevi de la şcolile dornene

• Data: 19 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Casa de Cultură
• Evenimentul: În aşteptarea Crăciunului, Spectacol tradiţional
• Detalii. Formaţii: Elevii Liceului Teoretic „Ion Luca”

• Data: 22 decembrie
• Ora: -
• Locaţia: Str. Republicii
• Evenimentul: Deschiderea oficială a evenimentului „Crăciun în Bucovina”, Deschiderea Târgului de Crăciun
• Detalii. Formaţii: -

• Data: 22 decembrie
• Ora: 16.00
• Locaţia: Str. Republicii
• Evenimentul: Spectacole de colinde
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

• Data: 22 decembrie
• Ora: 18.00
• Locaţia: Sala Oglinzilor, Primăria Vatra Dornei
• Evenimentul: Spectacol de Crăciun
• Detalii. Formaţii: -

• Data: 26 decembrie
• Ora: 15.00
• Locaţia: Piaţa centrală
• Evenimentul: „Noi umblăm şi colindăm”, Spectacol de colinde
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

• Data: 27 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Str. Republicii
• Evenimentul: Concert de colinde
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

• Data: 28 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: -
• Evenimentul: Concert de colinde. Spectacol folcloric de obiceiuri de iarnă
• Detalii. Formaţii: Colindători din judeţele Iaşi, Botoşani, Maramureş şi Republica Moldova

• Data: 29 decembrie
• Ora: -
• Locaţia: Str. Republicii
• Evenimentul: Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Porniţi plugul, Feţi Frumoşi!” Ediţia a XV-a
• Detalii. Formaţii: Formaţii de datini şi obiceiuri de iarnă din toate judeţele ţării

• Data: 2011 / 2012
• Ora: -
• Locaţia: Str. Republicii
• Evenimentul: Revelion în aer liber
• Detalii. Formaţii: -

Programul „Crăciun în Bucovina” Iacobeni

• Data: 22 decembrie
• Ora: 13.00
• Locaţia: Căminul Cultural
• Evenimentul: Deschiderea oficială a evenimentului „Crăciun în Bucovina”, Spectacole de colinde
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

Programul „Crăciun în Bucovina” Dorna Candreni

• Data: 24 decembrie
• Ora: 18.00
• Locaţia: Căminul Cultural
• Evenimentul: Concert colinde
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

• Data: 31 decembrie
• Ora: 18.00
• Locaţia: Căminul Cultural
• Evenimentul: Spectacol de Revelion
• Detalii. Formaţii: Grupuri de Obiceiuri din Candreni

Programul „Crăciun în Bucovina” Coşna

• Data: 24 decembrie
• Ora: 20.00
• Locaţia: Căminul Cultural
• Evenimentul: Primirea colindătorilor şi a „Benzilor cu jocul caprei”
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

Programul „Crăciun în Bucovina” Poiana Stampei

• Data: 25 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: Casa de Cultură
• Evenimentul: Concert de Crăciun
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

Programul „Crăciun în Bucovina” Dorna Arini

• Data: 27 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: Căminul Cultural
• Evenimentul: Spectacol de Crăciun
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

Programul „Crăciun în Bucovina” Cîrlibaba

• Data: 27 decembrie
• Ora: 13.00
• Locaţia: Căminul Cultural
• Evenimentul: Concert colinde
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

Programul „Crăciun în Bucovina” Neagra Şarului

• Data: 28 decembrie
• Ora: 11.00
• Locaţia: Căminul Cultural
• Evenimentul: Concert colinde
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

Programul „Crăciun în Bucovina” Panaci

• Data: 28 decembrie
• Ora: 14.00
• Locaţia: Căminul Cultural
• Evenimentul: Concert colinde, Colindători din Republica Moldova
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

Programul „Crăciun în Bucovina” Ciocăneşti

• Data: 30 decembrie
• Ora: Toată ziua
• Locaţia: Căminul Cultural
• Evenimentul: Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă
• Detalii. Formaţii: Grupuri de colindători din Ţara Dornelor

Programul „Crăciun în Bucovina” Suceava

• Data: 1 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Parcul Areni
• Evenimentul: Aprinderea Bradului de Craciun
• Detalii. Formaţii: -

• Data: 4 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Parohia “Naşterea Maicii Domnului” Suceava
• Evenimentul: Colinde bucovinene în tradiţia neamului românesc
• Detalii. Formaţii: Fundaţia “In Memoriam”, Parohia “Naşterea Maicii Domnului” Suceava, Asociaţia “Vechea Bucovină” Poiana Stampei

• Data: 6 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Parcul Areni, la brad
• Evenimentul: Vine Moş Nicolae!
• Detalii. Formaţii: Grupuri de copii din municipiul Suceava

• Data: 7 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava
• Evenimentul: „Pe la case luminate”, Spectacol extraordinar de colinde
• Detalii. Formaţii:Maria Gheorghiu, Maria Tanasă, Grupul “Balada” din Fălticeni

• Data: 10 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava
• Evenimentul: Regalul Crăciun Vienez, Concert simfonic
• Detalii. Formaţii: Eastern Royal Orchestra, Sankt Petersburg, Dirijor Daniil Zaharov

• Data: 13 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava
• Evenimentul: „Astăzi s-a născut Hristos”, Concert de colinde organizat în cinstea Naşterii Domnului
• Detalii. Formaţii: Organizatori: Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

• Data: 14 decembrie
• Ora: 20.00
• Locaţia: Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava
• Evenimentul: Concert de colinde
• Detalii. Formaţii: Ştefan Hruşcă

• Data: 15 decembrie
• Ora: 19.00
• Locaţia: Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava
• Evenimentul: „Ne-am născut într-o colindă”, Concert de colinde şi cântece de iarnă
• Detalii. Formaţii: Fuego

• Data: 16 decembrie
• Ora: 16.30
• Locaţia: Esplanada din faţa Consiliului Judeţean Suceava
• Evenimentul: Deschiderea Târgului de Crăciun
• Detalii. Formaţii: -

• Data: 16 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Esplanada din faţa Consiliului Judeţean Suceava
• Evenimentul: Colindă Suceava, Spectacol de colinde
• Detalii. Formaţii: Elevii şcolilor din municipiul Suceava

• Data: 16 decembrie- 23 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Esplanada din faţa Consiliului Judeţean Suceava
• Evenimentul: Colindă Suceava, Spectacol de colinde
• Detalii. Formaţii: Elevii şcolilor din municipiul Suceava

• Data: 18 decembrie
• Ora: 17.00
• Locaţia: Catedrala Catolică
• Evenimentul: Concert de colinde
• Detalii. Formaţii: Grigore Leşe

• Data: 22 decembrie
• Ora: 9.00
• Locaţia: Muzeul Satului Bucovinean
• Evenimentul: Ignatul Porcului
• Detalii. Formaţii: -

• Data: 23 decembrie – 31 decembrie
• Ora: -
• Locaţia: În parcarea de la Iulius Mall
• Evenimentul: „Săptămâna magică”, Târg de Crăciun
• Detalii. Formaţii: -

• Data: 27 decembrie
• Ora: 11.00
• Locaţia: Esplanada din faţa Consiliului Judeţean Suceava
• Evenimentul: „După datina străbună”, Spectacol de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou
• Detalii. Formaţii: Formaţii de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou, din judeţul Suceava

• Data: 31 decembrie
• Ora: 21.00
• Locaţia: În parcarea de la Iulius Mall
• Evenimentul: Spectacol de Revelion
• Detalii. Formaţii: -

Broşura Crăciun în Bucovina 2011